În discuție este limitarea sumelor plătite pentru sporuri și restul cheltuielilor adiționale la 30% din suma aferentă salariilor de bază per ordonator de credite. Pentru claritate, să ne imaginăm așezarea celor două categorii de sume în două coloane diferite: în prima vor figura sumele aferente salariilor de bază brute cheltuite de angajator iar în cea de-a doua vor fi cheltuielile aferente sporurilor și a altor cheltuieli, care nu pot reprezenta mai mult de 30% raportat la prima coloană.

Dintr-o perspectivă generală poate fi considerată o abordare bună, mutând accentul salarizării pe salariul de bază. Ideea nu are un caracter de noutate, fiind stipulată în mod expres în alin. 1) și 2) ale art. 22 din Legea nr. 284/2010.[1]

În actualul proiect al  legii salarizării , limitarea este legiferată astfel:

Art. 25 – Limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor și a altor drepturi

(1) Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază, a salariilor funcțiilor de bază sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare, după caz.

(2) Începând cu anul 2018, la stabilirea limitei de sporuri prevăzută de alin. (1), se includ şi drepturile prevăzute în Anexa II , Capitolul II, art. 2 alin. (1) şi art. 3 din prezenta lege.

1.1) Care este semnificația acestei limitări

Pentru început vom încerca să clarificăm conținutul acestei limitări:

  1. Prima observație o constituie faptul că s-a introdus această limitare la nivel de ordonator de credite, față de  prevederile legislative anterioare în care limita de 30% se aplica doar la bugetul prevăzut pentru ordonatorul principal de credite.
  1. Introducerea acestei limitări[2] în mod generic la nivel de ordonator de credite, respectiv la nivelul instituției publice cu personalitate juridică aflate în subordinea ordonatorului principal de credite (cu alte cuvinte la nivel de angajator), va avea ca efect principal negativ o reducere dramatică a nivelului sporurilor în unitățile care au media sumelor alocate sporurilor peste procentul de 60%, adică o reducere a salariului brut raportat la nivelul actual. Există cel puțin două consecințe pentru o astfel de situație:

b.1) În funcție de amploarea creșterii salariilor de bază această pierdere va fi compensată mai mult sau mai puțin, ea anulând în mod evident diferențele de salarizare dintre unitățile cu un nivel mare al sporurilor (ex. TBC, Psihiatrie) și cele cu un nivel redus.

b.2) Eliminarea sporurilor pentru anumite categorii de personal din aceste unități[3] ar putea diminua impactul general analizată în contextul variantei b.1)

1.2) Ce „intră” în cei 30%

Întrebarea privind „conținutul” acestei limitări este relevantă datorită impactului general pe care acest conținut îl are asupra sporurilor privind condițiile de muncă și a altor drepturi, în speță aplicându-se regula: cu cât sunt introduse mai multe cheltuieli la acest capitol cu atât aceste cheltuieli vor reduce sumele aferente sporurilor pentru condiții de muncă (adică, în mod implicit, și „procentele rămase disponibile” pentru aplicarea la nivel de salariați).

Conform proiectului legii salarizării unitare în limita prevăzută la art. 25 intră:

  • indemnizația de hrană la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară (conform art. 18 alin.  2)
  • prime de vacanță anuale, sub formă de vouchere de vacanţă la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară.  (conform art. 26 alin. 4- 5 din Legea – cadru propusă) Deoarece  voucherele de vacanță au statut de primă, se includ în definiția art.  25)
  • premii de excelență lunare, în limita a 5%  din cheltuielile cu salariile (conform art.  26 alin. 1-3) Premiile sunt menționate în definiția art.  25.
  • spor de până la 100% din salariul de bază acordat  pentru lucrul  în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale ( conform art. 25 alin. 2 se includ sporurile prevăzute în Anexa II , Capitolul II, art. 2 alin. (1)
  • drepturile prevăzute în Anexa II , Capitolul II, art. 3 respectiv: tariful orar pentru gărzile în afara normei legale și a programului de lucru normal , sporul pentru gărzi (până la 75% -in zilele lucrătoare, până la 100% -in zilele nelucrătoare; 40% – garda la domiciliu)
  • indemnizația lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut (conform art. 14 alin. 1). Indemnizațiile sunt menționate în definiția art.  25.
  • În categoria compensațiilor, adaosurilor, indemnizațiilor și altor drepturi întră[4]Indemnizaţii de delegare, Indemnizații de detașare, Fond aferent plăţii cu ora (altul decât cel pentru gărzi), Fond pentru posturi ocupate prin cumul, Ore suplimentare, Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii, indemnizațiile de cel mult 10% din salariul de bază precizate în anexa II, cap 1, I2, alte drepturi salariale în bani

  Nu se ia în calcul la determinarea limitei de sporuri sporul de noapte de 25% pentru timpul lucrat (conform art. 20 alin. 2) sau sporul de 15% pentru orele lucrate în ture (art. 1 alin 2 din Anexa II , Capitolul II)

După cum se observă, prin noul proiect al salarizării s-a optat pentru o varianta maximală, respectiv în limita de 30% s-au introdus toate sporurile, îndemnizațiile, premiile, primele și alte drepturi. Chiar dacă în sistemul sanitar s-au exceptat, de la această limită, sporurile pentru lucrul în ture,  în schimb  s-a introdus  tariful orar pentru gărzi,  cu impact posibil mai mare decât sporul exceptat  deoarece sumele pentru orele de gardă în baza altui CIM augmentau suma totală a salariilor de bază.

1.3) Diferențierea drepturilor salariale suplimentare ce întră în limita de 30%

In funcție de  prevederile proiectului de lege privind obligativitatea sau posibilitatea acordării drepturilor salariale suplimentare distingem între drepturi salariale suplimentare obligatorii și facultative.

  1. Drepturi salariale suplimentare obligatorii. În această categorie întră:

– drepturile salariale pentru lucrul  în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale. În art. 2 alin. 1 din Anexa II, cap 2 se menționează expres se plăteşte cu un spor de până la 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite” ;

– drepturile prevăzute în Anexa II , Capitolul II, art. 3 respectiv tariful orar pentru gărzile în afara normei legale și a programului de lucru normal  și sporul de 40% pentru care legiuitorul a  prevăzut expresia imperativă „se salarizează cu …”(alin. 1) respectiv „sunt salarizați cu….”(alin. 6);

– primele  de vacanță anuale, conform art. 26 alin. 4 „Ordonatorii de credite acordă prime de vacanță anuale…”;

– Drepturile  salariale pentru deținerea titlului științific de doctor. Art. 14 alin 1 prevede „Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară…”;

– Sporul pentru gărzi pentru care există obligativitatea acordării lui dar nu și a procentului, legiuitorul precizând „se salarizează cu un spor de până la 75%…” și respectiv „se salarizează cu un spor de până la 100%...” (alin 2-3 ale art. 3 din Anexa II , Capitolul II).

Pentru toate aceste drepturi enumerate mai sus legiuitorul a prevăzut expres acordarea lor astfel că angajatorul are obligația de a prevede în buget aceste sume ce vor intra în limita de 30% și să le acorde cu prioritate față de cele facultative.

Tot în această categorie intră și alte drepturi salariale suplimentare prevăzute în alte reglementări coroborate cu definiția art.  25 din proiectul legii salarizării: îndemnizația de detașare, de delegare, indemnizații plătite unor persoane din afara unității etc.

  1. Drepturi salariale suplimentare facultative. Pentru această categorie legiuitorul a prevăzut facultativitatea acordării lor menționând expres doar posibilitatea sau  condiția încadrării în limita de 30%. În această categorie intră:

– Sporul pentru condițiile de muncă conform art. 7 alin 1 din  Anexa II , Capitolul II În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate…..”

– „Ordonatorii de credite pot acorda premii de excelență lunare …..” conform art. 26 alin.1

Indemnizaţiile de hrană anuale  conform art.  18 alin. 2 prevede „…se acordă cu încadrarea în prevederile alin. (1) al art. 25 din prezenta lege”

 

1.4) Variabile privind sporurile pentru condiții de muncă

Având în vedere că nu există informații clare și centralizate defalcate pe categorii de sporuri, compensaţii, adaosuri, prime, premii, indemnizaţii și alte drepturi, în analiza noastră,  am utilizat raportările din luna februarie ale unor unități sanitare reprezentative, raportări disponibile la http://www.transparenta-bugetara.gov.ro/transparenta-bugetara/index.htm. Din acest punct de vedere analiza nu este una exhaustivă și reprezintă media unitățile sanitare utilizate în eșantion. Precizăm că raportarea financiară a unităților nu respectă întocmai prevederile Ordinul nr. 1954/2005 în sensul că nu există o raportare unitară. De ex. unele unități au introdus la indicatorul 10.01.06- Alte sporuri drepturile privind sporurile pentru gărzi, alte unități au introdus la indicatorul 10.01.11 – Fond aferent plății cu ora toate drepturile aferente gărzilor: plata orele și sporurile corespunzătoare.

 

1.4.1 În urma analizei efectuate au rezultat următoarele procente ce se aplică la suma salariilor de bază:

  • Conform art.  26 alin. 1-3, premiile individuale lunare (premii de excelență lunare) se acordă în limita a 5%  din cheltuielile cu salariile și nu pot depăși două salarii minim brute pe țară: Reținem că procentul de 5% se raportează la cheltuielile cu salariile (în aceste cheltuieli se includ salarii de bază, sporuri, etc. precum și contribuția angajatorului datorată pentru toate drepturile salariale) și devine 8% atunci când raportăm premiile doar la suma salariilor de bază.
  • Suma anuală acordată pentru tichetele de masă reprezenta circa 6 % din suma salariilor de bază pentru lunile ianuarie și februarie  din anul 2017. Având în vedere că suma brută a indemnizației de hrană va cu aproximativ 13 % mai mică decât suma brută anuală a tichetelor de masă estimăm indemnizațiile de hrană la 5% din salariile de bază ( tichete de masă -3300 brut anual: 11 luni *300 lei/lună; indemnizații de hrană –2900 brut pe an)
  • Suma anuală acordată pentru primele de vacanță estimăm a fi la 2.5% deoarece se acordă la nivelul unui salariul minim brut pe economie, adică ½ din indemnizația de hrană.
  • Alte drepturi le estimăm la circa 13,5% din suma salariilor de bază și includ: drepturile privind gărzile, tariful orar si sporurile aferente; alte sporuri: pentru zilele nelucrătoare, doctorat, handicap etc. Menționăm că acest procent rezultă printr-un algoritm complicat deoarece din raportările financiare utilizate a trebuit să extragem sporurile pentru lucrul în ture și să ținem cont de erorile în raportare prin incadrarea unor cheltuieli la alți indicatori.

Este evident că sporurile privind condițiile de muncă nu pot fi acordate decât în limita a ceea ce a mai rămas din 30%. Recomandăm fiecărei unități sanitare o analiză pe baza raportărilor existente la http://www.transparenta-bugetara.gov.ro/transparenta-bugetara/index.htm

1.4.2. În funcție de obligativitatea sau facultativitatea acordării unor drepturi salariale suplimentare aferente  salariului de bază există două scenarii posibile:

a) Varianta maximală de risc – sporurile privind condițiile de muncă dispar sau vor fi acordate în procent neglijabil!

Această variantă presupune următoarele:

  • angajatorul va cuprinde în buget,  cu prioritate, fiind obligat în acest sens, drepturile salariile suplimentare obligatorii;
  • angajatorul va cuprinde în buget indemnizațiile de hrană și premiile individuale lunare la limită maximă și înaintea sporurilor pentru condițiile de muncă;
  • angajatorul va acorda sporurile pentru condițiile de muncă în limita a ceea ce a mai rămas din 30%.
  • În acest caz, sporul pentru condiții de muncă va fi de 1% sau nu va fi deloc.  (30% – 13.5% (drepturi privind gărzile și alte sporuri) – 2,5% (prime de vacanță) – 5% (indemnizații de hrană) – 8% (premii individuale) = 1% )

b) Varianta în care sporurile privind condițiile de muncă vor reprezenta circa 1/3 din limita de 30%

Această variantă presupune următoarele:

  • angajatorul va cuprinde în buget,  cu prioritate, fiind obligat în acest sens, drepturile salariile suplimentare obligatorii: drepturile privind gărzile; alte sporuri; prime de vacanță.
  • angajatorul va renunța să cuprindă în buget premiile individuale lunare iar în acest caz sporul pentru condiții de muncă va putea fi acordat până la 9%
  • angajatorul va renunța să cuprindă în buget și îndemnizațiile de hrană (alături de premiile individuale) iar în acest caz sporul pentru condiții de muncă va putea fi acordat în procent de maxim 14%. Această variantă nu este plauzibilă deoarece presupune ca întreg personalul să renunțe la beneficiile indemnizațiilor de hrană deși nu întreg personalul va beneficia de sporurile privind condițiile de muncă.

1.4) Care este nivelul actual al cheltuielilor privind sporurilor

Nu avem informații oficiale în acest sens, fiind nevoiți să ne bazăm pe estimări cu un grad ridicat de aproximare.[5] Luând în considerare varianta minimă privind introducerea unor cheltuieli în conținutul limitării, estimăm că media cheltuielilor privind sporurile la nivelul sectorului sanitar, raportat la cheltuielile cu salariile de bază, este de 60%.

 


[1] Pentru claritatea abordării indicăm conținutul integral al acestui text de lege:

Art. 22

(1)Suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30 % din suma salariilor de bază, a soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare, după caz.

(2)Suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor individuale nu va depăşi 30 % din salariul de bază, solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare.

(3)Prin hotărâri ale Guvernului se pot aproba depăşiri ale limitei prevăzute la alin. (2) pentru anumite categorii de personal şi pentru condiţii temporare de muncă care fac necesară acordarea unei plăţi suplimentare, cu respectarea limitei prevăzute la alin. (1).

(4)Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică personalului trimis în misiune în străinătate.

[2] Această variantă de analiză este aplicabilă și în situația distribuirii în mod proporțional (cu sporurile existente) a reducerii procentului aferent cheltuielilor cu sporurile la nivel de angajator, despre care vom vorbi într-un din secțiunile următoare.

[3] Este vizibilă intenția Guvernului de a face acest lucru în cazul personalului nemedical (TESA), formulele de genul „sporurile vor fi acordate doar pentru cei care muncesc în condițiile respective”, utilizate în public de diferiți membri ai Guvernului, constituind un temei suficient pentru a opera cu această variantă.

[4] Conform Ordinul nr. 1954/2005 pentru aprobarea Clasificației indicatorilor privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, evidența și  raportările se fac astfel:  10.01.01 –salarii de bază; 10.01.03 indemnizație de conducere; 10.01.05 –sporuri pentru condiții de muncă; 10.01.06- Alte sporuri; 10.01.07- ore suplimentare; 10.01.08- Fond de premii; 10.01.09-Primă de vacanță; 10.01.10- Fond pentru posturi ocupate prin cumul; 10.01.11 – Fond aferent plății cu ora; 10.01.12 – indemnizații plătite unor persoane din afara unității; 10.01.13 – indemnizații de detașare; 10.01.14 – indemnizații de detașare; 10.01.30 – Alte drepturi salariale în bani; 10.02.01 – tichete de masă; 10.02.02. – norme de hrană; 10.02.05 – transportul la și de la locul de muncă; 10.02.30 – alte drepturi salariale în natură.

[5] Precizăm că există riscul ca nici Guvernul să nu dispună de informații complete pe această temă, operând la rându-i cu estimări.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.