1)    Limitarea sporurilor și a altor drepturi la 30%

În discuție este limitarea sumelor plătite pentru sporuri și restul cheltuielilor adiționale la 30% din suma aferentă salariilor de bază per ordonator de credite. Pentru claritate, să ne imaginăm așezarea celor două categorii de sume în două coloane diferite: în prima vor figura sumele aferente salariilor de bază brute cheltuite de angajator iar în cea de-a doua vor fi cheltuielile aferente sporurilor și a altor cheltuieli, care nu pot reprezenta mai mult de 30% raportat la prima coloană.

Dintr-o perspectivă generală poate fi considerată o abordare bună, mutând accentul salarizării pe salariul de bază. Ideea nu are un caracter de noutate, fiind stipulată în mod expres în alin. 1) și 2) ale art. 22 din Legea nr. 284/2010.[1]

În actualul proiect al  legii salarizării , limitarea este legiferată astfel:

Art. 25 – Limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor și a altor drepturi

(1) Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază, a salariilor funcțiilor de bază sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare, după caz.

(2) Începând cu anul 2018, la stabilirea limitei de sporuri prevăzută de alin. (1), se includ şi drepturile prevăzute în Anexa II , Capitolul II, art. 2 alin. (1) şi art. 3 din prezenta lege.

1.1) Care este semnificația acestei limitări

Pentru început vom încerca să clarificăm conținutul acestei limitări:

a)      Prima observație o constituie faptul că s-a introdus această limitare la nivel de ordonator de credite, față de  prevederile legislative anterioare în care limita de 30% se aplica doar la bugetul prevăzut pentru ordonatorul principal de credite.

 

b)      Introducerea acestei limitări[2] în mod generic la nivel de ordonator de credite, respectiv la nivelul instituției publice cu personalitate juridică aflate în subordinea ordonatorului principal de credite (cu alte cuvinte la nivel de angajator), va avea ca efect principal negativ o reducere dramatică a nivelului sporurilor în unitățile care au media sumelor alocate sporurilor peste procentul de 60%, adică o reducere a salariului brut raportat la nivelul actual. Există cel puțin două consecințe pentru o astfel de situație:

b.1) În funcție de amploarea creșterii salariilor de bază această pierdere va fi compensată mai mult sau mai puțin, ea anulând în mod evident diferențele de salarizare dintre unitățile cu un nivel mare al sporurilor (ex. TBC, Psihiatrie) și cele cu un nivel redus.

b.2) Eliminarea sporurilor pentru anumite categorii de personal din aceste unități[3] ar putea diminua impactul general analizată în contextul variantei b.1)

1.2) Ce „intră” în cei 30%

Întrebarea privind „conținutul” acestei limitări este relevantă datorită impactului general pe care acest conținut îl are asupra sporurilor privind condițiile de muncă și a altor drepturi, în speță aplicându-se regula: cu cât sunt introduse mai multe cheltuieli la acest capitol cu atât aceste cheltuieli vor reduce sumele aferente sporurilor pentru condiții de muncă (adică, în mod implicit, și „procentele rămase disponibile” pentru aplicarea la nivel de salariați).

Conform proiectului legii salarizării unitare în limita prevăzută la art. 25 intră:

–          indemnizația de hrană la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară (conform art. 18 alin.  2)

–          prime de vacanță anuale, sub formă de vouchere de vacanţă la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară.  (conform art. 26 alin. 4- 5 din Legea – cadru propusă) Deoarece  voucherele de vacanță au statut de primă, se includ în definiția art.  25)

–          premii de excelență lunare, în limita a 5%  din cheltuielile cu salariile (conform art.  26 alin. 1-3) Premiile sunt menționate în definiția art.  25.

–          spor de până la 100% din salariul de bază acordat  pentru lucrul  în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale ( conform art. 25 alin. 2 se includ sporurile prevăzute în Anexa II , Capitolul II, art. 2 alin. (1)

–          drepturile prevăzute în Anexa II , Capitolul II, art. 3 respectiv: tariful orar pentru gărzile în afara normei legale și a programului de lucru normal , sporul pentru gărzi (până la 75% -in zilele lucrătoare, până la 100% -in zilele nelucrătoare; 40% – garda la domiciliu)

–          îndemnizația lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut (conform art. 14 alin. 1). Îndemnizațiile sunt menționate în definiția art.  25.

–          În categoria compensațiilor, adaosurilor, indemnizațiilor și altor drepturi întră[4]Indemnizaţii de delegare, Indemnizații de detașare, Fond aferent plăţii cu ora (altul decât cel pentru gărzi), Fond pentru posturi ocupate prin cumul, Ore suplimentare, Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii, indemnizațiile de cel mult 10% din salariul de bază precizate în anexa II, cap 1, I2, alte drepturi salariale în bani

 

   Nu se ia în calcul la determinarea limitei de sporuri sporul de noapte de 25% pentru timpul lucrat (conform art. 20 alin. 2) sau sporul de 15% pentru orele lucrate în ture (art. 1 alin 2 din Anexa II , Capitolul II)

După cum se observă, prin noul proiect al salarizării s-a optat pentru o varianta maximală, respectiv în limita de 30% s-au introdus toate sporurile, îndemnizațiile, premiile, primele și alte drepturi. Chiar dacă în sistemul sanitar s-au exceptat, de la această limită, sporurile pentru lucrul în ture,  în schimb  s-a introdus  tariful orar pentru gărzi,  cu impact posibil mai mare decât sporul exceptat  deoarece sumele pentru orele de gardă în baza altui CIM augmentau suma totală a salariilor de bază.

1.3) Diferențierea drepturilor salariale suplimentare ce întră în limita de 30%

In funcție de  prevederile proiectului de lege privind obligativitatea sau posibilitatea acordării drepturilor salariale suplimentare distingem între drepturi salariale suplimentare obligatorii și facultative.

a)      Drepturi salariale suplimentare obligatorii. În această categorie întră:

– drepturile salariale pentru lucrul  în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale. În art. 2 alin. 1 din Anexa II, cap 2 se menționează expres se plăteşte cu un spor de până la 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite” ;

– drepturile prevăzute în Anexa II , Capitolul II, art. 3 respectiv tariful orar pentru gărzile în afara normei legale și a programului de lucru normal  și sporul de 40% pentru care legiuitorul a  prevăzut expresia imperativă „se salarizează cu …”(alin. 1) respectiv „sunt salarizați cu….”(alin. 6);

– primele  de vacanță anuale, conform art. 26 alin. 4 „Ordonatorii de credite acordă prime de vacanță anuale…”;

– Drepturile  salariale pentru deținerea titlului științific de doctor. Art. 14 alin 1 prevede „Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară…”;

– Sporul pentru gărzi pentru care există obligativitatea acordării lui dar nu și a procentului, legiuitorul precizând „se salarizează cu un spor de până la 75%…” și respectiv „se salarizează cu un spor de până la 100%...” (alin 2-3 ale art. 3 din Anexa II , Capitolul II).

Pentru toate aceste drepturi enumerate mai sus legiuitorul a prevăzut expres acordarea lor astfel că angajatorul are obligația de a prevede în buget aceste sume ce vor intra în limita de 30% și să le acorde cu prioritate față de cele facultative.

Tot în această categorie intră și alte drepturi salariale suplimentare prevăzute în alte reglementări coroborate cu definiția art.  25 din proiectul legii salarizării: îndemnizația de detașare, de delegare, indemnizații plătite unor persoane din afara unității etc.

b)     Drepturi salariale suplimentare facultative. Pentru această categorie legiuitorul a prevăzut facultativitatea acordării lor menționând expres doar posibilitatea sau  condiția încadrării în limita de 30%. În această categorie intră:

– Sporul pentru condițiile de muncă conform art. 7 alin 1 din  Anexa II , Capitolul II În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate…..”

– „Ordonatorii de credite pot acorda premii de excelență lunare …..” conform art. 26 alin.1

Indemnizaţiile de hrană anuale  conform art.  18 alin. 2 prevede „…se acordă cu încadrarea în prevederile alin. (1) al art. 25 din prezenta lege”

 

1.4) Variabile privind sporurile pentru condiții de muncă

Având în vedere că nu există informații clare și centralizate defalcate pe categorii de sporuri, compensaţii, adaosuri, prime, premii, indemnizaţii și alte drepturi, în analiza noastră,  am utilizat raportările din luna februarie ale unor unități sanitare reprezentative, raportări disponibile la http://www.transparenta-bugetara.gov.ro/transparenta-bugetara/index.htm. Din acest punct de vedere analiza nu este una exhaustivă și reprezintă media unitățile sanitare utilizate în eșantion. Precizăm că raportarea financiară a unităților nu respectă întocmai prevederile Ordinul nr. 1954/2005 în sensul că nu există o raportare unitară. De ex. unele unități au introdus la indicatorul 10.01.06- Alte sporuri drepturile privind sporurile pentru gărzi, alte unități au introdus la indicatorul 10.01.11 – Fond aferent plății cu ora toate drepturile aferente gărzilor: plata orele și sporurile corespunzătoare

1.4.1 În urma analizei efectuate au rezultat următoarele procente ce se aplică la suma salariilor de bază:

–          Conform art.  26 alin. 1-3, premiile individuale lunare (premii de excelență lunare) se acordă în limita a 5%  din cheltuielile cu salariile și nu pot depăși două salarii minim brute pe țară: Reținem că procentul de 5% se raportează la cheltuielile cu salariile (în aceste cheltuieli se includ salarii de bază, sporuri, etc. precum și contribuția angajatorului datorată pentru toate drepturile salariale) și devine 8% atunci când raportăm premiile doar la suma salariilor de bază.

–          Suma anuală acordată pentru tichetele de masă reprezenta circa 6 % din suma salariilor de bază pentru lunile ianuarie și februarie  din anul 2017. Având în vedere că suma brută a indemnizației de hrană va cu aproximativ 13 % mai mică decât suma brută anuală a tichetelor de masă estimăm indemnizațiile de hrană la 5% din salariile de bază ( tichete de masă -3300 brut anual: 11 luni *300 lei/lună; indemnizații de hrană –2900 brut pe an)

–          Suma anuală acordată pentru primele de vacanță estimăm a fi la 2.5% deoarece se acordă la nivelul unui salariul minim brut pe economie, adică ½ din indemnizația de hrană.

–          Alte drepturi le estimăm la circa 13,5% din suma salariilor de bază și includ: drepturile privind gărzile, tariful orar si sporurile aferente; alte sporuri: pentru zilele nelucrătoare, doctorat, handicap etc. Menționăm că acest procent rezultă printr-un algoritm complicat deoarece din raportările financiare utilizate a trebuit să extragem sporurile pentru lucrul în ture și să ținem cont de erorile în raportare prin incadrarea unor cheltuieli la alți indicatori.

Este evident că sporurile privind condițiile de muncă nu pot fi acordate decât în limita a ceea ce a mai rămas din 30%. Recomandăm fiecărei unități sanitare o analiză pe baza raportărilor existente la http://www.transparenta-bugetara.gov.ro/transparenta-bugetara/index.htm

1.4.2. În funcție de obligativitatea sau facultativitatea acordării unor drepturi salariale suplimentare aferente  salariului de bază există două scenarii posibile:

a) Varianta maximală de risc – sporurile privind condițiile de muncă dispar sau vor fi acordate în procent neglijabil!

Această variantă presupune următoarele:

–          angajatorul va cuprinde în buget,  cu prioritate, fiind obligat în acest sens, drepturile salariile suplimentare obligatorii;

–          angajatorul va cuprinde în buget indemnizațiile de hrană și premiile individuale lunare la limită maximă și înaintea sporurilor pentru condițiile de muncă;

–          angajatorul va acorda sporurile pentru condițiile de muncă în limita a ceea ce a mai rămas din 30%.

–          În acest caz, sporul pentru condiții de muncă va fi de 1% sau nu va fi deloc.  (30% – 13.5% (drepturi privind gărzile și alte sporuri) – 2,5% (prime de vacanță) – 5% (indemnizații de hrană) – 8% (premii individuale) = 1% )

b) Varianta în care sporurile privind condițiile de muncă vor reprezenta circa 1/3 din limita de 30%

Această variantă presupune următoarele:

–          angajatorul va cuprinde în buget,  cu prioritate, fiind obligat în acest sens, drepturile salariile suplimentare obligatorii: drepturile privind gărzile; alte sporuri; prime de vacanță.

–          angajatorul va renunța să cuprindă în buget premiile individuale lunare iar în acest caz sporul pentru condiții de muncă va putea fi acordat până la 9%

–          angajatorul va renunța să cuprindă în buget și îndemnizațiile de hrană (alături de premiile individuale) iar în acest caz sporul pentru condiții de muncă va putea fi acordat în procent de maxim 14%. Această variantă nu este plauzibilă deoarece presupune ca întreg personalul să renunțe la beneficiile indemnizațiilor de hrană deși nu întreg personalul va beneficia de sporurile privind condițiile de muncă.

1.5) Care este nivelul actual al cheltuielilor privind sporurilor

Nu avem informații oficiale în acest sens, fiind nevoiți să ne bazăm pe estimări cu un grad ridicat de aproximare.[5] Luând în considerare varianta minimă privind introducerea unor cheltuieli în conținutul limitării, estimăm că media cheltuielilor privind sporurile la nivelul sectorului sanitar, raportat la cheltuielile cu salariile de bază, este de 60%.

2)    Efectele reducerii sumelor disponibile pentru sporuri

Este evident că respectarea limitării mediei sporurilor și a altor drepturi la 30% impune, în varianta în care estimarea noastră de la punctul anterior este corectă, o reducere semnificativă sau totală a sumelor aferente sporurilor pentru condiții de muncă. În funcție de sumele adiționale ce vor trebui introduse în acest procent reducerea sporurilor ar putea fi însă mult mai mare.

Efectele asupra salariaților variază în funcție de modalitatea de distribuire a acestei reduceri la nivelul ordonatorului de credite, putând fi reținute cel puțin următoarele variante:

a)      În funcție de definiția utilizată pentru ordonatorul de credite sunt posibile următoarele variante:

a.1) Ordonator principal de credite. Presupune redistribuirea reducerii:

– O reducere egală la nivelul fiecărei categorii de unități până la concurența cu încadrarea în limita de 30% la nivelul ordonatorului.

– Prin obligarea unităților să se încadreze în limita de 30%.

– Pe baza unei formule ce ia în considerare asigurarea unei reduceri în funcție de un set de variabile (număr de salariați, mărimea sporurilor, mărimea unității etc.). Aceasta pare a fi soluția cea mai adecvată, ea necesitând însă un proces laborios de elaborare.

a.2) Ordonator de credite (asimilat angajatorului). Această soluție aduce cu sine o scădere dramatică a veniturilor salariale pentru unitățile cu specific deosebit (ex. TBC, Psihiatrie, Infecțioase), în cazul unora dintre ele și pentru anumite categorii de personal fiind greu de acoperit prin creșterea salariilor de bază. Spre exemplu, este evident că pentru acoperirea scăderii salariilor corespunzătoare unei reduceri a sporurilor de la 100% la 10%[6] este nevoie de o creștere a salariilor de bază cu 90 % doar pentru a menține salariile brute la nivelul inițial.

b)      Distribuția unui procent din anvelopa salarială egal cu mărimea diferenței disponibile după scăderea altor categorii de cheltuieli ce fac parte din cei 30%.

b.1) Presupunând că va fi aplicabilă varianta 2.2.b), este evident că la nivelul spitalelor se vor înregistra variații mari ale sumelor alocate altor cheltuieli decât sporurile în funcție de numărul de salariați de la nivelul fiecărei unități. În mod clar vor fi dezavantajate cel puțin spitalele care au rezidenți și cele pavilionare, datorită numărului mai mare de personal. Cu alte cuvinte, pentru aceste categorii de unități sanitare sumele rămase disponibile pentru sporuri vor fi mai mici (procentual), ceea ce determină o scădere mai mare a sporurilor la nivelul lor. Efectele pot fi înțelese apelând la cele explicate la punctul 2.a.2.

b.2) În măsura în care este aplicată varianta 2.2.a)[7] efectele negative amintite la punctul 3.a.2 vor fi mai mari în mod proporțional.

 

2.1 Câteva simulări

Creșterea salariilor de bază cu doar 25 % în anul 2018 (pentru alte categorii de personal decât medicii și asistenții) conduce la o diminuare a veniturilor salariale  brute. Pentru aceeași creștere a salariilor de bază cu 30%  orice scădere a sporurilor pentru condiții de muncă sub 46%  din nivelul actual conduce la o pierdere salarială.

Pe baza raportărilor disponibile, am analizat execuțiile bugetare din luna ianuarie 2017 în cazul a trei spitale pentru a evidenția sumele rămase disponibile efectiv pentru acordarea sporurilor pentru condiții de muncă. Analiza dezvăluie o situație sumbră asupra posibilității unităților sanitare de a mai acorda aceste sporuri, în condițiile plafonării la 30% din cheltuielile cu salariile la nivel de unitate.

În cazul Spitalului de Psihiatrie Galați, procentul rămas disponibil pentru sporurile pentru condiții de muncă după acordarea celorlalte sporuri și a altor drepturi cu caracter obligatoriu (de exemplu, indemnizația de hrană) este de 0,01% din cheltuielile cu salariile de bază. Situația este cu atât mai tragică cu cât începând cu anul 2018 se mai adaugă acestui plafon maxim de 30% și alte drepturi cu caracter obligatoriu, deci care se vor include cu prioritate în plafon, precum primele  de vacanță anuale(care până acum nu s-au acordat) și indemnizația lunară pentru titlul ştiinţific de doctor. În aceste condiții este limpede că nu vor rămâne sume disponibile pentru sporurile privind condițiile de muncă. La nivelul acestei unități, potrivit execuției bugetare, sporurile pentru condiții de muncă reprezintă 47,22% din cheltuielile cu salariile de bază.

Analizând situația Spitalului de Pneumoftiziologie Galați, procentul rămas disponibil pentru sporurile pentru condiții de muncă după acordarea celorlalte sporuri și a altor drepturi cu caracter obligatoriu este de 2,36%. Este evident că în situația unui procent atât de mic este imposibil să fie acordate aceste sporuri în mod echitabil pentru tot personalul unității, în condițiile în  care aceste sporuri ajung în prezent la un procent de 76,90% din cheltuielile cu salariile de bază.

În cazul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj deja celelalte sporuri și drepturi salariale depășesc limita de 30%, ajungând în perioada analizată la un procent de 34,64%. În cazul acestei unități, sporurile pentru condiții de muncă reprezintă 24,92% din cheltuielile cu salariile de bază.

3)    Reducerea diferențelor de salarizare existente în funcție de condițiile de muncă

Cea mai importantă consecință a reducerii sporurilor o reprezintă reducerea diferențelor dintre salariile brute ale angajaților care lucrează în condiții diferite de muncă. În măsura în care aceste diferențe au instituit deja o formă de adecvare a recompensei salariale la condițiile specifice locului de muncă, tratând diferit situații diferite, reducerea diferențelor va avea caracterul unei inechități.

Reducerea semnificativă a sporurilor fără a se crea o salarizarea specifică până la nivel de secții va avea ca efect o nivelare a ierarhiei salariale în funcție de gradul dificultate (evident, nivelare în minus pentru secțiile mai dificile).

4)   Riscul  includerii în salariile din grilă a contribuțiilor aferente angajatorului

Un risc semnificativ îl constituie posibilitatea ca salariile din grilă și majorările etapizate prevăzute în propunerea legislativă să includă și contribuțiile actuale ale angajatorului.

4.1 Varianta maximală de risc – salariile din 2022 prevăzute în grilă conțin și contribuțiile  actuale ale angajatorului!

În sprijinul acestei ipoteze aducem următoarele argumente:

4.1.1 Coeficienții din grilă se raportează la un salariul minim brut de 2500 lei în anul 2022.

 

Unități clinice

Salariul de bază gradația 0 (2022)

coeficient

Medic primar S

12500

5.00

Medic specialist

9900

3,96

Asistent medical principal S

4345

1,74

 

Asistent medical principal PL

3900

1,56

 

Asistent medical PL

3750

1,50

 

             4.1.2 Salariul minim brut de 2500 lei include și contribuțiile actuale ale angajatorului.

  1. Declarațiile publice – la reproșurile privind faptul că în 4 ani (2017 – 2020) salariul minim crește cu 300 lei (de la 1450 lei -1750 lei) și nu este posibil ca în doi ani 2021-2022 să crească cu 750 lei s-a răspuns că salariul minim de 2500 include și contribuțiile angajatorului.
  2. Declarațiile de mai sus sunt coerente și cu Programul de guvernare (pag 19) : „Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 1.450 lei in 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 și 1.750 lei în 2020. Începând cu 2018, ca urmare a modificării bazei de calcul a salariului brut, 1.550 va fi ECHIVALENT cu 1.900 de lei, 1.650 va fi echivalent cu 2.025 de lei iar 1.750 cu 2.150 de lei.”
  3.  Punctul de vedere al Guvernului depus la propunerea legislativă _Legea Cadru (pag 3-4) este coerent cu cele de mai sus

„in anul 2022 ….La estimare s-a avut în vedere că de la 1 ianuarie 2018 se modifică prevederile din Codul fiscal în sensul preluării de către salariat în totalitate a sarcinii de plată a contribuțiilor sociale„

„Salariul de bază minim brut lunar pentru anul 2022 avut în vedere în vedere  la estimarea cheltuielilor de personal este de 2500 lei”

„În anul 2018 ….Salariul de bază minim brut lunar pe anul 2018 avut ăn vedere la estimare este de 1.900 lei”

 

4.1.3 Dacă salariului din 2022 cuprinde și contribuția angajatorului atunci este evident că și majorările etapizate prevăzute în  art. 37 din Legea cadru inclusiv cele reprezentând ¼ anual (ca diferență față de salariul din 2022) cuprind contribuțiile angajatorului.

4.1.4 De la 1 ianuarie 2018 coeficienții se vor raporta la echivalentul salariului minim în care e inclus și contribuția actuală a angajatorului (adică se va raporta la 1900 lei și nu 1550 lei și tot așa anual până în anul 2022) Conform Legii Cadru pentru funcțiile de demnitate publică avem doar coeficienți (anexa IX) iar art. 13 alin 1 prevede că „Indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică se determină începând cu 1 ianuarie 2018 prin înmulțirea coeficienților din Anexa IX cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare”

Este evident că acești coeficienți se vor raporta pentru anul 2018 la 1900 lei pentru că nu e posibil ca medicul din anatomie patologică să aibă salariul aproximativ sau mai mare (deși coeficientul e mai mic) decât demnitarii exemplificați mai jos (dacă înmulțim coeficientul cu 1550 lei)

Functia

Coeficient

Salariul minim

Salariul

Medic primar anatomie patologică

6.50

 

16.250 lei

Ministru

sau Secretar general al Guvernului

10,50

1550

16.275 lei

Primarul general al Capitalei

9.70

1550

15.035 lei

Senatori /deputați / prefecți

9.00

1550

13.950 lei

Consilieri de stat /

Secretar general adjunct al Guvernului

8.00

1550

12.400 lei

 

4.2 Efectele introducerii contribuției angajatorului în creșterea salarială.

Conform Programului de guvernare 2017 -2020 contribuțiile vor scade de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018[1]. Menționăm că nu luăm în calcul variabila privind impozitul pe venit, deoarece chiar dacă se precizează că va scădea de la 16% la 10% nu se cunoaște modalitatea de aplicare, respectiv dacă va fi de 0% pană la 2000 lei iar suma ce depășește 2000 lei se impozitează cu 10%  sau în cazul salariilor mai mari de 2000 lei se va aplică 10% pentru întreaga suma.  Pentru a transfera contribuțiile angajatorului în sarcina salariatului iar salariul de la 01 ianuarie 2018 să rămână identic cu cel din decembrie 2017 trebuie majorat salariul brut cu 22.75%.[2] Creșterea de 25% din 01.01.2018 pentru toți salariații (excepție medici și asistente) ar putea avea tocmai acest scop, să acopere trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat.

 

Câteva exemple de ”creșteri” salariale (dacă se vor include contribuțiile angajatorului în salariile de bază propuse în anexele la proiectul de lege). Exemplele sunt la nivelul salariului de bază, fără a fi calculat /scăzut și impozitul pe venit actual de 16%. Sunt calculate astfel pentru că ne interesează cum influențează venitul salarial introducerea contribuției angajatorului la angajat:

  • Asistent medical S, Principal, gr. 5, din clinic: – salariu de bază pe legea 250 este de 2870 lei (fără contribuțiile angajatului); – salariu de bază pe proiectul de lege (contribuții reținute pe legislația actuală) este de 4535 lei; salariu de bază pe proiectul de lege (cu contribuții reținute numai la angajat) este de 3286 lei. În concluzie, dacă vor introduce contribuțiile angajatorului la angajat pe salariile de bază din proiect, asistenta noastră medicală cu studii S, la gradația 5, va câștiga de fapt 416 lei în plus (din care se scade impozitul aferent).
  • Inginer, Economist, specialist IA, gr. 5: – salariu de bază pe legea 250 este de 2939 lei (fără contribuțiile angajatului); – salariu de bază pe proiectul de lege (contribuții reținute pe legislația actuală) este de 4760 lei; salariu de bază pe proiectul de lege (cu contribuții reținute numai la angajat) este de 3449 lei. În concluzie, dacă vor introduce contribuțiile angajatorului la angajat pe salariile de bază din proiect, economistul IA, la gradația 5, va câștiga de fapt 510 lei în plus (din care se scade impozitul aferent).

4.3 Varianta optimală și legală pentru salariați – la salariile din grilă sau la majorările etapizate să se adauge suma echivalentă contribuției angajatorului.

Este evident că această măsură corespunde promisiunilor electorale și definițiilor legale, transferul sumei echivalente contribuției angajatorului în salariul brut neavând semnificația de majorare / creștere salarială ci doar măsura descrisă mai sus respectiv „mutarea banilor dintr-un buzunar în altul”.

Chiar și în această ipoteză, adică prin suplimentarea cu 22.75%  a salariului după majorarea salarială (salariul din grilă din 2022 pentru medici și asistenți sau 25% pentru restul personalului) salariile nu vor crește în procentul specificat în lege, deoarece contribuțiile transferate se vor aplica asupra majorării salariale și vor fi plătite de salariat.

Exemplificare
In prezent: 100 lei brut – 16.5% = 83,50 lei venit salarial (supus impozitului pe venit)
De la 01.01.2018:  
100 lei + 25 lei (25% mărire) = 125 lei + 28.43 lei ( reprezentând 22.75%) = 152,43 lei (noul brut salarial) 
152.43 lei – 53.35 lei (contribuții 35%) = 99,08 lei venit salarial (supus impozitului pe venit)
Diferențe salariale:
99.08 lei – 83.50 lei = 15.58 lei 
Un plus de 15.58 lei raportat la venitul salarial inițial de 83.50 lei reprezintă o creștere de doar 18.65% și nu de 25%!

 


 

 

 


[1] Pentru claritatea abordării indicăm conținutul integral al acestui text de lege:

Art. 22

(1)Suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30 % din suma salariilor de bază, a soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare, după caz.

(2)Suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor individuale nu va depăşi 30 % din salariul de bază, solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare.

(3)Prin hotărâri ale Guvernului se pot aproba depăşiri ale limitei prevăzute la alin. (2) pentru anumite categorii de personal şi pentru condiţii temporare de muncă care fac necesară acordarea unei plăţi suplimentare, cu respectarea limitei prevăzute la alin. (1).

(4)Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică personalului trimis în misiune în străinătate.

 

 

[2] Această variantă de analiză este aplicabilă și în situația distribuirii în mod proporțional (cu sporurile existente) a reducerii procentului aferent cheltuielilor cu sporurile la nivel de angajator, despre care vom vorbi într-un din secțiunile următoare.

 

 

[3] Este vizibilă intenția Guvernului de a face acest lucru în cazul personalului nemedical (TESA), formulele de genul „sporurile vor fi acordate doar pentru cei care muncesc în condițiile respective”, utilizate în public de diferiți membri ai Guvernului, constituind un temei suficient pentru a opera cu această variantă.

 

 

[4] Conform Ordinul nr. 1954/2005 pentru aprobarea Clasificației indicatorilor privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, evidența și  raportările se fac astfel:  10.01.01 –salarii de bază; 10.01.03 indemnizație de conducere; 10.01.05 –sporuri pentru condiții de muncă; 10.01.06- Alte sporuri; 10.01.07- ore suplimentare; 10.01.08- Fond de premii; 10.01.09-Primă de vacanță; 10.01.10- Fond pentru posturi ocupate prin cumul; 10.01.11 – Fond aferent plății cu ora; 10.01.12 – indemnizații plătite unor persoane din afara unității; 10.01.13 – indemnizații de detașare; 10.01.14 – indemnizații de detașare; 10.01.30 – Alte drepturi salariale în bani; 10.02.01 – tichete de masă; 10.02.02. – norme de hrană; 10.02.05 – transportul la și de la locul de muncă; 10.02.30 – alte drepturi salariale în natură.

 

 

[5] Precizăm că există riscul ca nici Guvernul să nu dispună de informații complete pe această temă, operând la rându-i cu estimări.

 

 

[6] Amintim că reducerea ar putea fi chiar mai mare de atât, în funcție de categoriile introduse în limita de 30%.

 

 

[7] Ținând cont de faptul că ea include, la rându-i mai multe variante posibile.

[9] Dimpotrivă, continuând pe linia reducerii contribuțiilor cu 5 puncte procentuale adoptată în 2014 de PSD, cu o nouă reducere de 4,25 puncte procentuale din 2018. Totodată, vom elimina 4 din cele 6 contribuții plătite astăzi. Vom rămâne așadar doar cu contribuțiile pe sănătate și cea de asigurări sociale, datorate de către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului plata acestora către stat. Pentru a face acest lucru, la sfârşitul anului 2017, se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creşterea acestuia cu 22.75%. Măsura nu va implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu. Totodată, vor fi eliminate inechităţile privind plata contribuţiilor în procente egale, pentru toţi salariaţii din România, prin renunţarea la actualele plafoane privind contribuţiile. Pag 18 http://www.cdep.ro/pdfs/oz/Program%20de%20Guvernare.pdf

 

admin
admin
Activitatea de cercetare a CCDSS se desfăşoară în sfera cercetărilor fundamentale şi aplicative din domeniul social, sindical și economico-social, a dezvoltării de programe și proiecte sociale, cu orientare spre creşterea capacităţii de generare de noi cunoştinţe ştiinţifice, în vederea asigurării suportului ştiinţific necesar progresului şi consolidării unei poziţii competitive în domeniul ştiinţelor sociale, fundamentarea şi susţinerea politicilor şi strategiilor de dezvoltare durabilă a organizațiilor în contextul integrării europene.

2 Comments

  1. Georgeta Vintea medic primar OG medic primar gradatie 5 sef sectie spune:

    Nu este normal ca salariul medicului sef sectie , medic primar gradatie 5 sa fie mai mic decit cel aferent unui medic primar gradatie 5 din subordine, respectiv 5550 inclusiv indemnizatie de comducere fata de 5616 lei. Este vorba de responsabilitati suplimentare cu unsalariu mai mic la acelasi grad profesional si aceeasi vechime. Nu este corect si nici principial desi suma este mica dar sporurile se aplica diferentiat. Aici este vorba de o scapare a legii care dezavantajeaza medici primari cu vechime in specialitate si care detin o functie de conducere obtinuta printr-un concurs. Vor urma multe demisii in bloc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.