Noua lege propusă de Guvern ar putea să fie o soluție câștigătoare pentru medici, cu condiția să nu se împlinească niciunul dintre riscurile majore. În caz contrar, cu cât vor deveni efective mai multe variante cu potențial negativ cu atât se va diminua amplitudinea creșterii salariale, aceasta putând tinde către a deveni nesemnificativă.

Unul din riscurile ca creșterile salariale prezentate de reprezentanții Guvernului să fie mult mai modeste decât sunt de fapt, în perspectiva unei perioade lungi pentru care este proiectată legea ele ajungând să determine creșteri foarte mici, deloc sau chiar o scădere a salariului real raportat la nivelul actual este cel de a prezenta „plimbarea banilor dintr-un capitol în altul” ca o creștere salarială suplimentară (fiind vorba doar de o creștere a salariilor de bază cu impact mic asupra veniturilor). În acest sens există mai multe scenarii de mutare a banilor, pe care le vom prezenta în funcție de probabilitatea ivirii lor:

b.1.) Scenariul sigur: mutarea banilor de la sporuri în salariul de bază. Garanția intenției implementării acestui scenariu este oferită de limitarea cheltuielilor cu sporurile și adiționale la 30% din totalul sumelor aferente salariului de bază (calculat la nivel de ordonator de credite). Pentru a înțelege riscurile aferente acestui mecanism vom argumenta în continuare prin câteva exemple:

b.1.1) „Varianta optimistă” a calcului:

                   – Conform estimărilor noastre raportul dintre sumele aferente salariilor de bază și cele aferente sporurilor este următorul:

Salariile de bază = 100;[1] Sporurile=60.[2] Salariul (total) brut = 160

                   – Presupunem că de la sporuri vor fi luate 30 de unități și vor fi transferate la salariul de bază. Calculul salariului (total) brut va fi următorul

                          130 + (130*30%) = 169;   procentul de creștere a salariului brut este de 5,6%

                          Așadar, putem lesne observa că guvernanții pot vorbi de o creștere a salariilor (ce reprezintă doar o creștere a salariului de bază) cu 30%, când de fapt creșterea salariului (total) brut este de doar 5.6%.

b.1.2) Varianta cu probabilitatea cea mai mare a acestui calcul

                   – Luăm în considerare aceeași distribuție inițială a sumelor aferente salariului de bază și sporurilor (în cazul sporurilor acestea exprimând și raportul procentual).

                   – Suplimentar, luăm în considerare estimările privind impactul limitei de 30% asupra sporurilor, așa cum a fost prezentat la punctul I.3. Considerăm că suma rămasă disponibilă pentru sporuri este doar de 10 unități. Calculul va fi următorul:

                          130 + (130*10%) + 20 = 163; procentul de creștere a salariului brut: 1,87%

Este evident că oficialii guvernamentali vor vorbi de o creștere a salariilor (ce reprezintă doar o creștere a salariului de bază) cu 30%, când de fapt creșterea salariului (total) brut este de doar 1,87%.

Dacă la această creștere scriptică a salariilor cu 30% o adăugăm pe cea de 57% putem observa că avem până aici o creștere de 87% „pe hârtie”, ea fiind de doar 58,87%, acest procent având un grad ridicat de certitudine doar în privința calității lui de limită maximă. După cum vom vedea mai departe acest calcul este invalidat de proiectul Guvernului, creșterea salarială fiind în realitate mult mai mică.

b.2) Scenariul posibil: mutarea unor sume din drepturile aferente gărzilor în salariul de bază. La ora actuală știm doar că vor fi salarii de bază mari pentru medici fără a se specifica ce se întâmplă cu gărzile, respectiv dacă și pentru orele lucrate în gardă se va aplica același tarif orar cu cel echivalent normei de bază. Revenirea la sistemul inițial în privința gărzilor poate accentua nivelul pierderilor/reducerea creșterilor salariale, fiind justificată luarea în considerare și în cazul gărzilor a unei reduceri proporționale a sporurilor.

 

Ca urmare a publicării proiectului de lege știm că sporul de vechime va fi parte componentă salariului de bază la care se vor raporta ulterior celelalte sporuri.

Luăm ca exemplu cazul unui medic primar ATI (în cazul lor a fost indicat cel mai mare salariu de bază). Mai întâi situația actuală:

1) Salariul actual al unui medic primar ATI cu gradația maximă (peste 25 de ani vechime) este compus din următoarele elemente:

– Salariul de bază: 5987 lei

– Salariul de bază + sporul pentru condiții deosebit de periculoase (75%): 10477 lei

– Sumele aferente gărzilor efectuate în cadrul CIM-ului suplimentar (presupunând un număr de 60 de ore de gardă: 45 efectuate în timpul săptămânii și 15 în timpul zilelor libere): tariful orar (60ore*40,8 lei/oră): 2443; sporurile aferente: în cursul săptămânii (45*75%) – 1374 lei; în zilele libere (15*100%) – 1221 lei. Total gărzi: 5040 lei.

– Total salariul brut: 15.517 lei (adică cca. 3433 euro)

 

2) Salariul promis în proiectul de lege:

– Salariul de bază corespunzător gradației 0: 11.252 lei

– Salariul de bază corespunzător gradației maxime: 16.608 lei

– Sumele aferente orelor de gardă: aici începe partea foarte proastă a veștii (aparent) bune numită „creșterea salariilor”: conform prevederilor art. 5 al Anexei nr. II – Familia Ocupaţională de Funcţii Bugetare „Sănătate Şi Asistență Socială” la norma de bază a medicilor se pot adăuga cca. 60 de ore de gardă, plătite (deja) în cadrul salariului de bază (adică neplătite, raportat la situația actuală). Aceste ore suplimentare “reprezintă gărzi obligatorii”.

– În privința sporurilor pentru condiții de muncă am demonstrat deja faptul că limita de 30% combinată cu includerea în ea a altor drepturi salariale printre care și tariful orar pentru gărzile în afara normei legale și a programului de lucru normal, va desființa deja aceste sporuri;

– Concluzia: salariul unui medic primar ATI care efectuează același număr de ore de gardă ca în exemplul de la punctul 1 va fi de 16.608 lei, adică 3674 de euro.

Aşadar, marea creștere a salariilor este, în cazul unui astfel de medic, de doar 241 de euro.

Bonus: toate gărzile vor deveni obligatorii, indiferent de numărul lor.

Riscul impozitării progresive poate dilua veniturile nete ale medicilor într-un mod semnificativ, având în vedere faptul că ele vor fi situate la începutul părții superioare a ierarhiei salariale bugetare. Problema este că o astfel de măsură generează un cerc vicios prin introducerea următorului mecanism: cu cât medicul muncește mai mult cu atât va fi impozitat mai mult. Raportat la acest risc suntem obligați să precizăm două aspecte esențiale:

  • O parte a lui a fost deja realizată de PSD prin eliminarea plafonului pentru contribuțiile la asigurările sociale. Cu alte cuvinte, înainte de a da programul de guvernare/PSD/Guvernul a luat de la medici.
  • Programul de guvernare prevede eliminarea impozitului pe venit pentru medici. Dacă s-ar luat o astfel de măsură veniturile medicilor ar crește, depășind pierderea realizată prin cele menționate la punctul anterior. Atenționăm că aceasta este deocamdată o promisiune.

Riscul referinței imprecise la cursul valutar aplicabil/creșterii doar a salariilor nominale. Eventuala devalorizare a leului în raport cu euro[3] ar avea ca efect o scădere a salariului real, mărimea pierderilor suferite de salariat fiind proporțională cu amploarea devalorizării. Estimăm că, într-o astfel de variantă, problema salariilor promise medicilor prin programul de guvernare se va menține în zona abordărilor politicianiste, cursul de referință pentru euro urmând a fi considerat cel din campania electorală. Cu alte cuvinte, creșterea salariilor va fi prezentată ca o onorare maximă a promisiunii chiar și în situația de risc maxim în care nu va avea loc o creștere a salariului real ori vom asista la o scădere a acestuia.

 


[1] Pentru a simplifica înțelegerea calculului le putem considera unități, ele putând fi transformate într-o valoare reală.

[2] Sumele aferente sporurilor reprezintă 60% din sumele aferente salariilor de bază. În exemplu este evident că aplicarea procentului de 60% la salariile de bază determină o creștere a salariului (total) brut cu 60 de unități. Vom utiliza în continuare această echivalență transferând unități de la sporuri la salariul de bază și transformând unitățile rămase la sporuri în procente.

[3] Abordarea acestei perspective este justificată de actual evoluție a cursului valutar.

admin
admin
Activitatea de cercetare a CCDSS se desfăşoară în sfera cercetărilor fundamentale şi aplicative din domeniul social, sindical și economico-social, a dezvoltării de programe și proiecte sociale, cu orientare spre creşterea capacităţii de generare de noi cunoştinţe ştiinţifice, în vederea asigurării suportului ştiinţific necesar progresului şi consolidării unei poziţii competitive în domeniul ştiinţelor sociale, fundamentarea şi susţinerea politicilor şi strategiilor de dezvoltare durabilă a organizațiilor în contextul integrării europene.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.