Tema cercetării a fost sesizată ca problemă în urma unui număr mare de observații dublate de o serie de cercetări exploratorii desfășurate începând cu anul 2006 de coordonatorul cercetării.

Studiul, desfășurat în perioada august 2009 – mai 2011, a avut ca subiecți salariații din unitățile sanitare publice din Regiunea Sud-Est, respectiv județele Constanța, Tulcea, Galați, Brăila, Buzău și Vrancea. Precizăm faptul că probleme-le specifice medicilor sunt prezente într-o măsură destul de mică deoarece ponde-rea lor în grupul țintă a proiectului în cadrul căruia s-a desfășurat prezenta cerceta-re este redusă.

Principala problemă o reprezintă identificarea factorilor care determină ca-litatea vieții profesionale a salariaților din sistemul sanitar, stabilirea unei ierarhii a intervenției acestora și determinarea gradului de satisfacție a personalului față de fiecare dintre ei și, în consecință, față de calitatea vieții profesionale. Suplimentar, dorim să vedem dacă gradul de satisfacție a personalului sanitar determină modi-ficări semnificative în calitatea serviciilor medicale acordate pacienților și, even-tual, dacă există o legătură inversă, în sensul în care calitatea serviciilor medicale influențează gradul de satisfacție profesională a personalului.

În cadrul cercetării operăm astfel cu două concepte esențiale: gradul de sa-tisfacție a personalului din sistemul sanitar, care exprimă percepția subiectivă asu-pra propriei profesii, și calitatea vieții profesionale, care ia în considerare atât gradul de satisfacție cât și condițiile concrete în care își desfășoară activitatea pro-fesională personalul din sistem. Chiar dacă o mare parte din factorii care influen-țează gradul de satisfacție sunt întâlniți și în analiza calității vieții profesionale, ultima tinde să redea o perspectivă obiectivă asupra vieții profesionale. În același timp, gradul de satisfacție joacă și rolul de factor care influențează calitatea vieții profesionale.

În determinarea calității vieții profesionale nu am operat o comparație di-rectă cu condițiile altor profesii din sistemul bugetar sau din economia națională, însă aceasta nu este absentă, evaluările subiective ale propriilor condiții de desfă-șurarea a activității având în vedere atât situația altor categorii socio-profesionale cât și condițiile anterioare existente în sistem, care au putut fi evaluate de subiecții cu vechime în sistem.

Studiul de faţă îşi propune de asemenea, să identifice situaţiile de deficit de personal şi modul în care acestea acţionează în buna desfăşurare a activităţii personalului sanitar. Pe de altă parte, un loc important îl ocupă şi gradul individual de intervenţie al salariaţilor din sistemul sanitar în vederea garantării bunelor con-diţii de desfăşurare a activităţilor, având în vedere în acest caz, atât implicarea în revendicări salariale, privind condiţiile de muncă sau organizarea locului de mun-că, cât şi modul prin care este asigurat echipamentul individual de lucru.

Un alt aspect al cercetării pe care am demarat-o vizează identificarea rela-ţiilor la nivelul colectivului de muncă şi a potenţialelor surse de conflict care per-turbă atmosfera generală de lucru şi implicit calitatea serviciilor oferite precum şi a vieţii profesionale.

Am dorit, pe lângă cele deja menţionate, să identificăm eventuala prezenţă în sistemul sanitar românesc a personalului cu o pregătire slabă în domeniu şi să identificăm dacă personalul medical actual se subordonează unui proces de educa-ţie continuă, prin participarea la alte forme de pregătire în plan profesional, menită să ridice nivelul calităţii serviciilor prestate. Confirmarea participării la astfel de programe de formare suplimentară ar putea fi interpretată totodată, ca dorinţă a salariaţilor din sistemul sanitar de a găsi un nou job, situaţie care ne-ar atrage atenţia din perspectiva siguranţei pe care aceştia o au faţă de locul de muncă actu-al sau faţă de perspectivele de viitor ale unităţii sanitare de provenienţă, elemente cu o puternică influenţă în ceea ce priveşte evidenţierea gradului de satisfacţie şi deci al calităţii vieţii profesionale.

O pondere importantă în procesul de determinare a calităţii vieţii profesio-nale pe care l-am desfăşurat a avut în vedere relevarea impactului pe care criza economică îl are în ceea ce priveşte buna organizare a ofertei de îngrijiri, şi a pre-siunii pe care aceasta o exercită asupra angajaţilor din sistemul sanitar, care, pen-tru a-şi putea garanta calitatea serviciilor prestate şi pentru a nu altera relaţiile cu pacienţii, sunt nevoiţi să finanţeze din mijloacele proprii o mare parte din resurse-le necesare desfăşurării activităţilor de lucru.

În cadrul studiului am expus în măsură mai mare situațiile negative deoa-rece ele au atras atenția salariaților, implicându-se mai mult emoțional și insistând asupra lor. De altfel, după cum vom vedea, atunci când este vorba de calitatea vieții profesionale a personalului din sistemul sanitar, abordată din punctul de vedere al salariaților, negativul domină. 11

Termenii de comparație avuți în vedere de salariați în analiza locului de muncă și propriei vieți profesionale sunt dați atât de trecut, în cazul salariaților mai în vârstă, care au trăit și alte forme de organizare și de desfășurare a activității în sistemul sanitar cât și de raportarea la sistemele occidentale.

În mod indiscutabil studiul de față nu abordează toate problemele specifice salariaților din sistemul sanitar; el constituie însă un foarte bun punct de pornire pentru cercetări viitoare care ar trebui să stea la baza deciziilor majore privind personalul din sistem.