În ceea ce privește propunerea de acordare a două indemnizații de hrană la nivelul salariului minim  pe  economie, înaintată de  Ministrul Muncii și Justiției Sociale, în ipoteza în care acestea vor înlocui tichetele de masă rămâne de clarificat modalitatea de acordare a sumelor privind indemnizațiile de hrană (semestrial sau anual) precum și regimul fiscal.

În analiza noastră înlocuirea tichetelor de masă aduce cu sine cel puțin următoarele riscuri pentru salariați (în ipoteza în care indemnizațiile de hrană au valoarea a două salarii minime pe economie):

  1. Salariatul ar pierde circa 27% din veniturile anuale din tichetele de masă, în cazul în care acestea vor fi înlocuite cu indemnizația de hrană, iar aceasta riscă să fie asimilată veniturilor din salarii, fiind supusă tuturor contribuțiilor legale. Cele afirmate de noi sunt demonstrate de următoarele calcule:

20 tichete * 15 lei = 300 lei/lună – 48 lei (16% impozit) = 252 lei/lună * 11 luni (1 luna concediu de odihnă) = 2772 lei net

2 norme *1450 lei = 2900 lei/an – 866 lei (30% contribuțiile angajatului: impozit 16%, CAS 10.5% CASS 5.5%, șomaj 0.5%) = 2034 lei net

Pierdere anuală salariat 2772 lei -2034 lei  = 738 lei. Chiar și în ipoteza că norma de hrană va fi impozitată cu 16%, similar cu tichetele de masă, pierderea anuală pe salariat va fi de 336 lei (2900 lei – 464 lei (16%) = 2436 lei).

Evident, logica pierderilor salariale poate fi în principiu înlăturată de creșterea salariilor de bază. Acest tip de abordare este însă limitată de faptul că indemnizația de hrană, asemenea, primei de vacanță, este inclusă în „cei 30%”, scăzând sumele ce rămân disponibile pentru sporuri și, prin aceasta, eliminând efectul multiplicator al sporurilor astfel înlocuite.[1]

  1. Teoretic regimul de impozitare similar salariilor ar crește cheltuielile unității la bugetul de stat, creșterea fiind cu aprox. 23%  (contribuții legale datorate de angajator) la suma totală brută acordată ca norme de hrană. Evident, pierderea efectivă este doar pentru salariat, statul „mutând banii dintr-un buzunar în altul” prin această măsură.
  2. Este certă pierderea efectului social pozitiv al tichetelor de masă generat prin acordarea periodică lunară.[2]

Introducerea indemnizației de hrană prin noua lege de salarizare ar trebui să țină cont de faptul că salariațiidin familia ocupațională „Sănătate și asistență socială” ar trebui să beneficieze de norme de hrană în mod similar cu cele acordate altor categorii profesionale (militari, polițiști, etc.)asigurându-se astfel justiția socială în sistemul unitar de salarizare (termen prevăzut și în titulatura ministerului ce coordonează negocierile privind noua lege de salarizare). În acest sensvaloarea normelor de hrană anuală ar trebui să fie în cuantum de cel puțin 4 salarii la nivel minim pe economie beneficiind, în mod similar, de același regim fiscal (menționăm că indemnizația de hrană pentru categoriile amintite este între 25 lei – 32 lei/zi/calendaristică,iar actualizarea financiară se realizează trimestrial dacă există o diferență de peste 5% a indicilor de consum, cap. „Mărfuri alimentare” publicat de INS în Buletinul statistic de prețuri).

 


[1] Reamintim că fiecare leu din „cei 30%” alocat altor plăți decât sporurile „pierde” raportarea la salariul de bază specifică sporurilor, adică este lipsit de efectul multiplicator.

[2] La o analiză detaliată a pierderilor am putea constata ratarea efectelor: de îmbunătățire a stării de sănătate deoarece tichetele sunt destinate exclusiv cumpărării de hrană, armonizare a vieţii profesionale cu viaţa de familie prin asigurarea unei cantități lunare constante de hrană etc.

admin
admin
Activitatea de cercetare a CCDSS se desfăşoară în sfera cercetărilor fundamentale şi aplicative din domeniul social, sindical și economico-social, a dezvoltării de programe și proiecte sociale, cu orientare spre creşterea capacităţii de generare de noi cunoştinţe ştiinţifice, în vederea asigurării suportului ştiinţific necesar progresului şi consolidării unei poziţii competitive în domeniul ştiinţelor sociale, fundamentarea şi susţinerea politicilor şi strategiilor de dezvoltare durabilă a organizațiilor în contextul integrării europene.

Un comentariu

  1. crina spune:

    Va rog despre asistentii medicsli angajati la medici de familie nu se discita nimic,noi suntem o categorie aparte?de 7ani figurez cu jumatate norma,fara sporuri tichete s.au alte drepturi ,la salariul minim pe economie adica 450 lei bani in mana…dupa 30 ani vechime scoala postliceala.suntem ca muncitori necalificati la patroni!va rog gasiti o solutie si pt.noi,cu siguranta sunt si alte persoane in situatia mea la cabinete medici familie.multumesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.