Rezultatele întâlnirii cu Ministrul Muncii (09.X.2020)

Comunicare publică:

Rezultatele întâlnirii reprezentanților Federației „Solidaritatea Sanitară” cu ministrul Muncii, doamna Violeta Alexandru (09.X.2020)

Expunerea sintetică a solicitărilor și punctelor de vedere pe tema lor:

1. Solicitarea Federației „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR): Acordarea pensiei de urmaș în baza legii 56/2020 pentru copiii personalului medical (participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19) decedat la datorie

Ministerul Muncii (MM): consideră că în forma actuală legea nu poate fi aplicată.

Motivele invocate:

• Legea nu prevedere fondul din are vor fi plătite drepturile în discuție.
• Nu se înțelege din textul de lege ce se întâmplă în situația în care sunt mai mulți urmași.
• Există riscul unor abuzuri, cum ar fi în cazul personalului care nu s-a infectat cu SARS-CoV-2 în timpul participării la acțiuni medicale.

De aceea MM a solicitat Parlamentului modificarea legii, indicându-ne posibilitatea de a interveni la acel nivel pentru modificările pe care le dorim (nu ne-au înaintat proiectul de modificare a legii).

MM ne-a asigurat că urmașii colegilor decedați/colegelor decedate vor beneficia de drepturile legale chiar dacă se întârzie aplicarea legi.

Punctul de vedere al Federației „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) asupra răspunsurilor MM:

• Dacă ar exista bunăvoință legea ar putea fi aplicată, utilizându-se regulile aplicabile pentru pensionarea salariaților din MAI, MAPN și a veteranilor de război, respectiv aplicându-se prevederile art. 6 alin. 2 din legea 56/2020. Toate motivele invocate sunt de fapt justificări neîntemeiate pentru încercarea de a nu acorda aceste drepturi.
• Absența dorinței de a aplica această lege este vizibilă și în faptul că MM avea posibilitatea să promoveze o Ordonanță de urgență cu completările pe care le-ar fi considerat necesare pentru modificarea Legii 56/2020, făcând-o astfel aplicabilă.
• Problema dificultății identificării personalului infectat în timpul acțiunilor medicale este falsă, ea neconstituind o cauză de întârziere/neaplicare a legii. Legiuitorul a prezumat în mod corect că de aceste drepturi pot beneficia urmașii personalul medical, participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, decedat din cauza complicaţiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19. În consecință, de aceste drepturi nu pot beneficia urmașii personalului medical care:
  • A fost implicat în acțiuni medicale împotriva COVID-19 dar nu a decedat din cauza complicaţiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19.
  • Sau care a decedat din cauza complicaţiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19 dar nu a participat la acţiuni medicale împotriva COVID-19.

Cu alte cuvinte, în toate cazurile (nefericite) de personal medical implicat în acțiuni medicale împotriva COVID-19 și decedat din cauza complicaţiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19 urmașii au dreptul la pensia de urmaș stabilită în baza legii 56/2020.

• Necesitatea dovedirii legăturii de cauzalitate între participarea la acțiunile medicale și infectarea SARS-CoV-2, invocată de MM, este excesivă, legiuitorul prezumând (în mod corect, deoarece acest fapt constituie regula) legătura cauzală. Chiar dacă s-ar admite o asemenea interpretare excesivă, sarcina probei absenței legăturii cauzale ar reveni instituțiilor statului, în caz contrar aplicându-se principiul in dubio pro reo (dubiul profită celui „acuzat”).
• Deoarece dovedirea relației de cauzalitate constituie o imposibilitate obiectivă în cazul unor evenimente sociale de amploare, legiuitorul utilizând prezumția ei. Spre exemplu, legiuitorul procedează la fel în momentul în care definește invalizii de război (Legea nr. 44/1994, art. 3: Invalid de război este veteranul de război care a suferit prin rănire sau accidentare în timpul sau din cauza războiului o invaliditate atestată printr-un act medical legal.), faptul de a fi înrolat oficial în activități specifice fiind suficient pentru a considera existența unei relații de cauzalitate.
• Argumentele MM depășesc cu mult conținutul legii, ele nefăcând trimitere la textul actual. Este evidentă dorința MM, respectiv a Guvernului, de a modifica voința expresă a legiuitorului, introducând o serie de prevederi restrictive menite să facă legea inaplicabilă.

FSSR consideră că suntem în situația în care instituțiile statului refuză să aplice o prevedere legală, fiind necesare în continuare următoarele demersuri:

• Continuarea presiunii salariaților pentru acordarea acestor drepturi. Avem în vedere că alături de drepturile urmașilor celor decedați în discuție este și recunoașterea statutului salariaților din sănătate, raportat la rolul pe care aceștia îl au în această perioadă.
• Acțiunea în instanță desfășurată de sindicatele care au membri de sindicat decedați, cărora le sunt aplicabile aceste prevederi legale. FSSR le va sprijini cu argumentația legală.
• Solicitarea intervenției tuturor instituțiilor relevante (Parlament, Președinție, Avocatul Poporului) pentru acordarea în regim de urgență a acestor drepturi.

2. Modificarea legii pensiilor prin recunoașterea următoarelor drepturi:

a) Solicitarea FSSR: Recunoașterea eforturilor și sacrificiilor tuturor lucrătorilor aflați în prima linie a războiului dus împotriva pandemiei COVID-19 implică și acordarea drepturilor specifice în materie de stagiu de cotizare/drepturi de pensie.

Punctul de vedere al MM:

Nu poate fi luată în considerare reducerea stagiului de cotizare. Însă, este de acord cu ideea beneficiului suplimentar creat în mod implicit prin creșterea contribuție pe care o determină drepturile salariale suplimentare. Soluția acordării sporului de până în 30% și pe perioada stării de alertă este cea mai adecvată.

b) Solicitarea FSSR: Recunoașterea stagiului suplimentar de cotizare pentru ceea ce depășește echivalentul timpului de muncă aferent unui CIM și reducerea corespunzătoare a vârstei de pensionare.

Punctul de vedere al MM:

De acord cu principiul aplicării unei reduceri a stagiului de cotizare pentru salariații din sănătate care lucrează mai mult de echivalentul unei norme. Condiția este ca reducerea vârstei de pensionare (ivită ca o consecință a aplicării acestui principiu) să genereze posibilitatea pensionării la o vârstă mai redusă, nu obligația (principiu susținut de altfel și de FSSR).

c) Solicitarea FSSR: Reducerea vârstei de pensionare pentru salariații care lucrează în condiții deosebit de periculoase.

Punctul de vedere al MM: Nu poate fi luată în discuție în acest moment.

3. Solicitarea FSSR: Creșterea salariilor de bază pentru toate categoriile de salariați începând cu 1 ianuarie 2021 la nivelul anului 2022 (Angajament luat de Premierul României la întâlnirea cu Federația „Solidaritatea Sanitară” din data de 28 iulie 2020.)

Punctul de vedere al MM: Rezolvarea problemei depinde de Ministerul de Finanțe. MM nu se opune la această soluție.

4. Solicitarea FSSR: Raportarea tuturor sporurilor (și a tarifului orar al gărzilor medicilor) la salariile de bază actuale (Angajament luat de Premierul României la întâlnirea cu Federația „Solidaritatea Sanitară” din data de 28 iulie 2020.)

Punctul de vedere al MM: Rezolvarea problemei depinde de Ministerul de Finanțe. MM nu se opune la această soluție.

5.  Solicitarea FSSR: Acordarea stimulentului de risc pentru perioada stării de alertă și pentru tratarea pacienților suspecți

Punctul de vedere al MM: Nu există un sprijin pentru această soluție.

6. Solicitarea FSSR: Sprijinul MM pentru negocierea anexelor la CCM sector. În baza prevederilor CCM în vigoare, Ministerul Sănătății are obligația de a declanșa negocierea anexelor speciale ale acestuia, ele privind: auditul timpului de muncă, criteriile de evaluare a salariaților, armonizarea vieții profesionale cu viața de familie, crearea sistemului de monitorizare a îmbolnăvirilor profesionale, procedura de repartizare a salariaților în ture, stabilirea noilor reguli privind formarea profesională continuă și asigurarea acesteia în mod gratuit pentru salariați, procedura de informare și consultare.

Punctul de vedere al MM: Sprijină rezolvarea acestui punct în sensul declanșării negocierilor.

7. Solicitarea FSSR: Construirea sistemului de monitorizare a îmbolnăvirilor profesionale și dezvoltarea medicinei muncii.

Punctul de vedere al MM:

Nu vede cum ar putea fi realizat un asemenea sistem. Așteaptă propunerile FSSR privind constituirea lui.

8. Solicitarea FSSR: Intervenția Inspecției muncii în asigurarea (verificarea respectării) condițiilor de sănătate și securitate ale lucrătorilor din sectorul sanitar.

Punctul de vedere al MM:

De acord cu principiul. Consideră însă necesară o reformare a instituțiilor statului implicate în această activitate.

Va fi analizată problema finanțării clinicilor de medicina muncii pe perioada pandemiei COVID-19.

9. Solicitarea FSSR: Includerea virusului SARS-Cov 2 în lista agenților biologici prin modificarea Hotărârii de Guvern nr. 1092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă.

Punctul de vedere al MM: De acord. Este deja pregătit acest demers.

10. Solicitarea FSSR: Introducerea COVID-19 ca boală profesională pentru salariații din sănătate.

Punctul de vedere al MM: De acord ca principiu. Însă, este necesară clarificarea legăturii cauzale și soluțiilor utilizate pentru a nu se ajunge la abuzuri. Problema esențială: cum îi diferențiem pe cei infectați în timpul activităților profesionale de cei infectați în afara acestei activități?

Punctul de vedere al FSSR:

Soluționarea problemei este dependentă de constituirea sistemului național al accidentelor de muncă și îmbolnăvirile profesionale ale salariaților din sănătate, respectiv de colectarea datelor privind impactul pandemiei COVID-19 asupra salariaților din sănătate, platforma de monitorizare a impactului COVID-19 asupra salariaților din sănătate https://covid.solidaritatea-sanitara.ro/   fiind cel mai bun exemplu privitor la un astfel de demers.

Faptul că rata de infectare a salariaților din sănătate este de 3,2 ori mai mare (la data publicării acestei comunicări) decât rata de infectare a cetățenilor este cea mai evidentă dovadă a nivelului expunerii salariaților din sănătate la infectarea cu SARS-CoV-2.

FSSR s-a angajat că, alături de demersurile specifice desfășurate pe platforma de monitorizare a impactului pandemiei COVID-19 asupra salariaților din sănătate, va înaintat un set de propuneri privind constituirea sistemului național al accidentelor de muncă și îmbolnăvirile profesionale ale salariaților din sănătate care să includă și soluțiile pentru monitorizarea îmbolnăvirilor cu COVID-19.

O observație finală: ansamblul discuțiilor a evidențiat faptul că nu există o percepție corectă/completă la nivel guvernamental asupra tuturor eforturilor salariaților din sănătate aflați în prima linie a luptei împotriva COVID-19.