Abordarea salarizării în funcție de performanță în sănătate, în forma propusă de Ministerul Sănătății, este eronată

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) susține principiul salarizării suplimentare în funcție de performanță, aceasta fiind o solicitare adresată în mod constant tuturor guvernelor din ultimele decenii. Susținerea acestui principiu este demonstrată și de proiectul noii legi a salarizării, elaborat împreună cu reprezentanții Ministerului Sănătății și cei ai celuilalt partener de dialog social reprezentativ la nivel de sector sănătate, care conține o importantă dimensiune a salarizării suplimentare în funcție de performanță, ce vizează toate categoriile de angajați din sănătate.

FSSR nu susține proiectul de lege lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătății în aceste zile deoarece el a fost elaborat cu încălcarea flagrantă a prevederilor legale și contractuale în materia salarizării și nu îndeplinește condițiile minime ale principiului salarizării suplimentare în funcție de performanță.

• Din perspectiva condițiilor de formă, procedura utilizată de Ministerul Sănătății în elaborarea acestui proiect de lege încalcă regulile dialogului social, o serie prevederi legale și prevederi exprese și imperative ale contractului colectiv de muncă. Dincolo de faptul că organismele profesionale nu au competență legală în materia salarizării (deoarece asta ar însemna să aibă și dreptul la organizarea protestelor), neputând fi singurele consultate, unul dintre ele negând existența vreunei consultări pe această temă (ceea ce ne conduce la ideea unei note de fundamentare false), stă obligația Ministerului Sănătății de a negocia cu cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector elaborarea oricărui proiect de act normativ privitor la salarizare. Federația „Solidaritatea Sanitară” din România nu a participat la nici o negociere pe tema acestei inițiative legislative, fapt care o face anulabilă din perspectiva încălcării unor prevederi legale și contractuale exprese.

În privința condițiilor de fond ale actului normativ, FSSR indică următoarele obiecții cu caracter general, care evidențiază seria de probleme pe care le generează această intenție legislativă:
Introducerea salarizării suplimentare în funcție de performanță înainte de rezolvarea inechităților sistemului de salarizare va accentua demotivarea angajaților, având efectul invers celui intenționat de Ministerul Sănătății. Astfel, este de notorietate faptul că la ora actuală sistemul de salarizare al profesioniștilor din sănătate se confruntă cu următoarele nedreptăți flagrante, ale căror efecte sociale devin din ce în ce mai vizibile:
a. Gărzile suplimentare normei de bază sunt plătite cu salariul de bază de la nivelul lunii ianuarie 2018. Sistemul sanitar este singurul sector public din toate sectoarele ce are categorii de angajați cărora nu le-a fost refuzată aplicarea legii 153/2017. Efectele acestei aberații sunt vizibile în dificultățile tot mai mari de asigurare a gărzilor în spitalele publice, fiind afectați atât profesioniștii din sănătate, cât și pacienții. Înainte de a vorbi de salarizarea în funcție de performanță este necesară actualizarea tarifului orar al gărzilor suplimentare la nivelul salariului de bază în plată.
b. Sporurile pentru condiții de muncă sunt raportate la salariile de bază din anul 2018. Peste 80% dintre profesioniștii din sănătate au sporurile pentru condițiile de muncă sub nivelul minim prevăzut de HG nr. 153/2018, fiind încălcate flagrant prevederile Acordului încheiat cu Guvernul României în 8 mai 2018, la care Federația „Solidaritatea Sanitară” din România este parte. Efectul firesc îl constituie continua scădere a interesului profesioniștilor pentru a lucra în condiții de muncă deosebit de periculoase, periculoase, vătămătoare și alte asemenea, vizibil deja în deficitul de profesioniști cu care se confruntă secțiile cu astfel de condiții de muncă. Înainte de a vorbi de salarizarea în funcție de performanță este necesară raportarea sporurilor pentru condiții de muncă la salariile de bază în plată.
c. Sporurile pentru contribuția la asigurarea continuității furnizării serviciilor medicale și a funcționării unităților sanitare nu sunt raportate la salariile de bază în plată. Efectul firesc îl reprezintă scăderea continuă a interesului profesioniștilor pentru participarea la asigurarea continuității, recompensa fiind cu mult inferioară costurilor asumate. Înainte de a vorbi de salarizarea în funcție de performanță este necesară raportarea sporurilor pentru asigurarea continuității la salariul de bază în plată.
d. Sistemul public de sănătate are angajații cu durata medie a vieții profesionale cea mai mare (în unele cazuri ea depășind echivalentul a 60 de ani) și numărul cel mai mare de profesioniști care lucrează în condiții de muncă deosebit de periculoase. Înainte de a vorbi de salarizarea în funcție de performanță este necesară introducerea echității în privința pensionării angajaților din sănătate prin luarea în considerare la stagiul de cotizare, în mod adițional, a timpului de lucru suplimentar normei de bază și reducerea proporțională a stagiului de cotizare pentru angajații care lucrează în condiții deosebit de periculoase.

• Proiectul de act normativ inițiat de Ministerul Sănătății încalcă prevederi exprese ale Contractului colectiv de muncă la nivel de sector Sănătate (CCMS), cele mai evidente fiind prevederile Anexei nr. 13 a CCMS.
• Proiectul salarizării suplimentare în funcție de performanță nu privește toate categoriile de personal din sistemul public de sănătate. A te comporta ca și cum performanța nu ar putea fi luată în considerare în cazul tuturor angajaților înseamnă a introduce o altă distorsiune majoră în sistem, afectând atât echipa medicală, cât și ansamblul relațiilor de colaborare dintre angajați.
• Nu poate fi introdus un sistem al salarizării în funcție de performanță care nu are asigurată finanțarea necesară. Modelul propus de Ministerul Sănătății se bazează pe o sursă de finanțare variabilă ca amploare de la un spital la altul, mergând până la incertitudinea existenței sale. Prin specificul lor, unele unități sanitare nu pot face venituri suplimentare. Dincolo de faptul că multe nișe de oportunitate au fost ocupate de serviciile private (în unele cazuri favorizate de blocajele unităților publice), este evident că una dintre probleme o constituie creșterea continuă a unităților private finanțate din bugetul public, situația indicând puținătatea resurselor private disponibile. Înainte de a încerca utilizarea veniturilor suplimentare ale spitalelor ca sursă de finanțare a salarizării suplimentare în funcție de performanță, este necesară modificarea cadrului normativ astfel încât veniturile spitalelor publice să se apropie de certitudinea existenței lor.
• Proiectul de act normativ inițiat de Ministerul Sănătății nu este coerent cu o serie de prevederi legale în vigoare. Astfel, proiectul salarizării în funcție de performanță:
  1. Încalcă principiile stabilite de legea nr. 153/2017, în special art. 8, care stabilește criteriile de performanță.
  2. Încalcă prevederile OMS nr. 974/2020 privind stabilirea criteriilor de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru personalul contractual şi a fişei de evaluare a personalului de execuţie şi de conducere. Introducerea a două seturi diferite de criterii de evaluare a performanței va genera o accentuare a confuziei angajaților în privința a ceea ce se așteaptă de la ei în materia performanței.
• Proiectul salarizării suplimentare în funcție de performanță ratează cu totul obiectivul corelării performanței cu creșterea calității serviciilor medicale resimțite de pacient. Astfel, din prevederile proiectului de ordin vehiculate de presă (care de fapt ar fi trebuit discutate și elaborate împreună cu partenerii sociali) reiese intenția de a evalua performanța asistentelor medicale în funcție de calitatea planului de îngrijire al pacientului. Dincolo de faptul că un astfel de document este rezultatul unei munci în echipă, principala problemă o reprezintă creșterea accentuării eforturilor birocratice ale asistentelor medicale, care deja afectează negativ timpul disponibil pentru acordarea îngrijirilor efective și participarea la furnizarea serviciilor medicale. Suplimentar, pentru multe categorii de asistente medicale, un astfel de document nu are legătură cu activitatea lor profesională, existând riscul de a genera alte excluderi de la posibilitatea de a beneficia de salarizarea suplimentară în funcție de performanță.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a inițiat un grup de lucru pentru elaborarea unui proiect de act normativ alternativ, care să respecte principiile salarizării suplimentare în funcție de performanță și să fie coerent cu actele normative în vigoare. Dată fiind intenția Ministerului Sănătății de a utiliza o serie de criterii profesionale suplimentare în evaluarea performanței față de cele specifice legislației salarizării, considerăm relevantă expertiza organismelor profesionale în domeniul selectării acestor categorii de criterii adiționale și a procedurilor de evaluare a lor. În acest scop, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România invită public organismele profesionale la o acțiune comună, menită să genereze un sistem de evaluare a performanței bazat pe criterii relevante și proceduri obiective, el trebuind să fie referința în materia salarizării în funcție de performanță.

                                                                                                           Comitetul Director

Persoane de contact:

Anca Ciora, Co-președinte: 0736654336

Predica Gabriel, Prim vicepreședinte: 0737028094

Daniel Bulboacă, Prim vicepreședinte: 0740488812

Andrieș Vasile,  Prim vicepreședinte:0725659054