FSSR lansează în dezbatere publică Strategia națională de acțiune pentru protejarea profesioniștilor din sănătate împotriva agresiunilor

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) anunță publicarea primei forme a Strategiei naționale de acțiune împotriva agresiunilor la adresa profesioniștilor din sănătate (2026–2030) și deschiderea procesului de consultare publică a propunerilor formulate în cadrul ei.

Documentul este o propunere coerentă de politică publică, adresată Guvernului României, Ministerului Sănătății, Parlamentului și tuturor instituțiilor cu responsabilități în domeniu, și reprezintă răspunsul FSSR la un fenomen care a depășit de mult stadiul de „cazuri izolate”.

Contextul: de la incidente izolate la fenomen sistemic

Numai în săptămâna 16–22 februarie 2026, două agresiuni grave asupra medicilor aflați în exercițiul funcțiunii – la UPU Târgu Jiu și în sala de resuscitare a Spitalului Orășenesc Borșa – au readus în atenția publică vulnerabilitatea structurală a personalului medical din spitalele publice românești. Departamentul pentru Situații de Urgență a calificat lovirea unui medic în timpul resuscitării drept un act de „gravitate extremă”. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, între 8% și 38% dintre lucrătorii din sănătate suferă violență fizică la un moment dat în cariera lor. Federația Europeană a Asistenților Medicali raportează că riscul de violență ajunge până la 80% în unele țări europene. România nu dispune încă de date sistematice în domeniu – ceea ce, în sine, constituie o parte a problemei.

Ce propune Strategia

Strategia este structurată pe 8 piloni de intervenție, acoperind întreaga problemă de la cauze la consecințe:

P1. Guvernanță, responsabilitate și conformare: aplicarea obligatorie a procedurilor CCMS și a obligațiilor SSM, cu indicatori și audit;

P2. Cadrul juridic și aplicarea legii: infracțiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative, interdicții de acces;

P3. Securitate fizică și tehnologică: standarde minime naționale, achiziții de pază condiționate, butoane panică, CCTV;

P4. Management operațional: protocoale de intervenție („cod de violență”), cooperare rapidă cu forțele de ordine;

P5. Competențe și cultură organizațională: formare în de-escaladare, reducerea cauzelor organizaționale ale violenței;

P6. Raportare și Observator Național: sistem unitar de raportare, reducerea sub-raportării, analize anuale;

P7. Sprijin pentru victime: asistență juridică, psihologică, recunoașterea agresiunilor ca accidente de muncă;

P8. Integrarea siguranței personalului în standardele ANMCS: un set de 28 de indicatori dedicați (SP.01–SP.28), propuși pentru includerea în ediția a III-a a Standardelor de acreditare.

Strategia se bazează pe experiența europeană (Italia, Marea Britanie, Spania, Franța, Germania, Croația, țările nordice) și pe instrumentele deja existente în legislația română și în CCMS, inclusiv Anexa nr. 11 privind protecția salariaților împotriva agresiunilor.

Principiul susținut de FSSR: simetria drepturi–obligații

FSSR reamintește principiul său fundamental: solicitarea tuturor drepturilor include asumarea respectării obligațiilor. Dar simetria funcționează și în sens invers: când statul și angajatorii nu își respectă propriile obligații față de angajați – de la siguranța la locul de muncă până la drepturile salariale – nu pot pretinde credibilitate în solicitarea respectării obligațiilor.

Protejarea profesioniștilor din sănătate nu este un privilegiu corporatist. Este o condiție fundamentală pentru ca sistemul de sănătate să poată funcționa, iar cetățenii să poată beneficia de îngrijiri medicale de calitate.

Consultare publică: două conferințe naționale

FSSR supune dezbaterii publice propunerile formulate în Strategie. Invităm în mod public toți actorii relevanți – instituții ale statului, organizații sindicale și profesionale, manageri, profesioniști din sănătate, reprezentanți ai pacienților și ai societății civile – să participe la finalizarea acestei strategii și la evenimentele publice dedicate acestei activități.

Forma finală a documentului va include rezultatele lucrărilor a două evenimente publice:

• Conferința de la Cluj-Napoca (27 februarie 2026), având ca temă centrală calitatea vieții profesionale.
• Conferința de la Târgu Mureș (13 martie 2026), ce are ca temă evaluarea contextului actual din perspectiva unor noi prevederi specifice în CCMS.

Ce solicită FSSR

Prin această Strategie, FSSR solicită ca priorități naționale:

1. Adoptarea Strategiei naționale și constituirea unui mecanism interministerial de implementare.
2. Aplicarea imediată a Procedurii din Anexa nr. 11 CCMS în toate unitățile sanitare, cu audit și consecințe pentru neconformare.
3. Standardizarea securității în spitale: standard minim național și achiziții de pază orientate pe performanță.
4. Crearea Observatorului Național și a sistemului unitar de raportare a agresiunilor.
5. Pachet legislativ dedicat: infracțiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative, celeritate.
6. Program național de sprijin post-incident pentru victime.
7. Integrarea indicatorilor de siguranță a personalului (SP.01–SP.28) în standardele ANMCS de acreditare.

Cine agresează un profesionist din sănătate aflat la datorie nu lovește doar un angajat, ci pune în pericol viața pacienților. O societate care își agresează salvatorii își slăbește, de fapt, propria capacitate de protecție.

Comitetul Director

Persoane de contact

Predica Gabriel (Prim-vicepreședinte FSSR) – 0 737 028 094

Ciora Anca (Copreședinte FSSR) – 0 736 654 336

Bulboacă Daniel  (Prim-vicepreședinte FSSR) – 0 740 488 812