Documente

Evaluarea impactului proiectului legii salarizării (2026) asupra angajaților din sănătate

Document de referință: Raport de analiză elaborat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” / Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR).
Sursa datelor: 41.592 de simulări individuale valide efectuate de angajați prin aplicația „Comparatorul de salarii”.
Obiectivul analizei: Estimarea impactului pe care proiectul MMFTSS (din 25 mai 2026) îl va avea asupra veniturilor nete lunare, comparativ cu Legea actuală (153/2017).

1. Context și relevanța dtudiului

Această prezentare se fundamentează pe date reale – peste 41.500 de simulări efectuate direct de angajații din sănătate folosind propriile date (funcție, vechime, secție, gărzi, sporuri). Spre deosebire de o simplă majorare a salariului de bază, raportul analizează recompoziția veniturilor, adică relația dintre creșterea salariului de bază și posibila tăiere sau reconfigurare a componentelor variabile (sporuri, gărzi, ture).

2. Constatarea centrală: dependența de nivelul sporurilor

Proiectul propune plafonarea individuală a sporurilor la maximum 50% și impune un plafon global de 20% la nivelul ordonatorului de credite. Astfel, impactul final depinde exclusiv de o decizie ulterioară incertă: nivelul la care se vor acorda viitoarele sporuri. Analiza conturează două extreme:

• Scenariul OPTIMIST (probabilitate redusă): Dacă sporurile ar fi acordate la nivelul maxim permis, 77,9% dintre angajați ar câștiga. Cu toate acestea, chiar și în acest scenariu ideal, 22,1% (peste 1 din 5 angajați) ar pierde venituri.
• Scenariul PESIMIST / REALIST (plauzibil sub plafon): Dacă sporurile vor fi acordate la o limită minimă, raportul se inversează complet: 78,0% dintre angajați ar suferi scăderi ale veniturilor nete.

3. Impactul pe categorii de personal

Proiectul redesenează ierarhiile, generând efecte asimetrice:

• Principalii beneficiari: Personalul auxiliar sanitar (infirmiere, brancardieri) și profesiile tehnice/paraclinice înregistrează cele mai mari creșteri mediane (peste 30%), corectându-se astfel o subevaluare istorică.
• Categoria vulnerabilă (TESA și Nemedical): Apare ca singura categorie aflată în pierdere (scădere mediană de -4,0%) chiar și în scenariul optimist, cu peste 58% dintre angajați afectați.
• Medicii (Compresia grilei): Prin scăderea raportului de ierarhizare (de la 1:12 la 1:8), veniturile medicilor se comprimă, iar diferențele salariale care recompensau specialitățile cu riscuri ridicate se nivelează.

4. Vulnerabilitatea majoră: pierderea ascunsă pe pachetul variabil

Problema majoră a proiectului este tăierea recompenselor pentru munca atipică (continuitate).

• Pierderi ascunse: Deși salariul de bază crește, peste 50% dintre medici și asistenți medicali pierd bani din pachetul „condiții de muncă + continuitate”.
• Prăbușirea plății pentru weekend/sărbători: Trecerea de la un spor procentual (75-100%) la un simplu „tarif orar majorat cu 10%” generează reduceri drastice (până la 74%) pentru aceste componente vitale.
• Situația secțiilor ATI / UPU: Angajații cu cele mai grele condiții, care au astăzi un spor maxim de 85%, vor fi plafonați la 50%. Așadar, cu cât sporul actual este mai mare, cu atât riscul de pierdere crește.

5. Costul echității: protejarea integrală a veniturilor

Proiectul intenționează acordarea unor sume tranzitorii (compensatorii) sub principiul „niciun salariu nu scade”. Calculele demonstrează că o protecție reală (Non-Regres total) este sustenabilă:

• Aplicarea brută a legii crește fondul de salarii cu 12,8%.
• Protejarea integrală (niciun angajat nu pierde) ar duce creșterea la 14,3%.

Costul garanției că nimeni nu pierde bani este de doar 1,3 puncte procentuale în plus la fondul de salarii, un preț mic pentru acceptabilitatea reformei. Garanția păstrării salariului real necesită alte 1,7 puncte în plus.

6. Soluții și propuneri validate de vate

Datele susțin adoptarea măsurilor propuse de FSSR pentru corectarea inechităților:

1. Praguri minime garantate pentru sporuri pentru a bloca prăbușirea veniturilor sub plafonul de 20%.
2. Modelul celor 4 grile: Reintroducerea diferențierii riscului în salariul de bază (Neclinic = bază; Clinic = +5%; ATI/UPU = +10%; Anat. Patologică = +15%).
3. Plata corectă a continuității: Menținerea unui spor de tură stimulativ (15%) și plată cu +100% pentru zile libere/sărbători.
4. Clauza de Non-Regres: Sume tranzitorii acoperitoare pentru toate categoriile care înregistrează pierderi (inclusiv TESA).

7. Concluzii

Proiectul, în forma sa din mai 2026, operează pe logica „salarii de bază crescute, dar componente variabile (sporuri, continuitate) tăiate”. Deși aduce corecții necesare pentru personalul auxiliar, penalizează munca în gărzi, ture și weekenduri, ignoră personalul TESA și riscă să demotiveze exact angajații din secțiile cu cel mai mare risc (ATI, UPU). Pentru a menține stabilitatea sistemului și disponibilitatea personalului pentru funcționarea continuă a spitalelor, implementarea pachetului de corecții este esențială.