Soluția „PACIENȚII ACOPERIȚI” este ilegală

Toate canalele mass media au prezentat astăzi un anunț-bombă privind o acțiune fulger îndreptată împotriva „veșnicilor teroriști” (de fapt, terorizați) ai sistemului sanitar: medicii din unitățile publice de sănătate.

Strategia de luptă poartă numele de cod „PACIENTUL  ACOPERIT”, ea fiind prezentată ca o inovație menită să rezolve problema (considerată în mod eronat) esențială a sistemului public de sănătate.

1. Soluția propusă este ilegală

Experții Ministerului Sănătăți, care i-au prezentat ministrului o astfel de soluție, au ratat un amănunt care se dovedește crucial, respectiv prevederile art. 101, alin. 3 din Codul de Procedură Penală:

Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe.

(O analiză a modului în care trebuie interpretată această prevedere prin raportarea la legislația și practica Uniunii Europene poate fi găsită aici.

CEDO s-a pronunțat în același sens, așa cum se poate vedea aici.

Ideea este simplă: ne aflăm în situația provocării la comiterea unei infracțiuni.)

Noi suntem deja obișnuiți cu lipsa capacității de a înțelegere a legii de care dau dovadă unii dintre funcționarii Ministerului Sănătății. Cel mai bun exemplu îl constituie membrii comisiei de negociere a contractului colectiv de muncă la nivel de sector, problema concediilor de odihnă suplimentare fiind generată de incompetența juridică din partea acestora. Faptul că un economist stabilește interpretările juridice ale comisiei MS la aceste negocieri și lipsa de legătură cu legea pe care o regăsim în multe din răspunsurile acestei instituții poate fi considerată o problemă ce trebuie privită din perspectiva corupției. Atitudinea multora dintre funcționarii acestei instituții, absența unui sistem transparent de gestionare a solicitărilor etc. sunt tot atâtea motive pentru a deschide un front anticorupție la acest nivel.

Chiar dacă nu este cea mai importantă problemă a sistemului public de sănătate, problema condiționării actului medical este una reală, ce merită tratată cu atenție. Însă, Ministerul Sănătății are deja un set întreg de instituții în subordine/coordonare ce se pot implica în rezolvarea unor astfel de situații: DSP-uri, ANMCS, organismele profesionale, asociațiile pacienților etc. Suplimentar, managerii unităților sanitare sunt fac și ei parte din același tablou. Ca de obicei, sunt ratate instrumentele juridice și instituționale aflate deja la îndemâna MS, preferându-se idei netestate (și ilegale), ce riscă să producă mai mult rău decât bine.

2) Institutul Clinic Fundeni este un exemplu de rele practici

Exemplul indicat ca studiul de caz pentru o strategie anticorupție eficientă[1], respectiv Institutul Clinic Fundeni, este de fapt un exemplu de rele practici din perspectiva relațiilor de muncă și dialog social.

Așa-zisa strategie anticorupție a fost implementată în acel spital cu încălcarea flagrantă a câtorva prevederi legale.[2] Cu alte cuvinte, o aparentă dorință de legalitate în privința corupției (de fapt, o dorință de a evita responsabilitatea din partea conducerii) s-a dorit transpusă prin ilegalități.

Pentru a vă convinge de modul în care sunt respectate prevederile legale în această unitatea sanitară prezentată ca etalon este suficient să căutați o informație esențială în lupta împotriva corupției, obligatorie din punct de vedere legal: transparenta veniturilor salariale.

Dacă tot vorbim despre corupție, propunem Ministerului Sănătății să înceapă prin a investiga modalitatea în care acest spital a încheiat un contract cu o casă de avocatură (deși are Departament Juridic) care-și permite să trimită la negocieri oameni lipsiți de pregătire în domeniul legislației muncii. Evident, nu este nicio problemă dacă se dorea doar amânarea așezării situației pe făgașul legal, nepriceperea celor contractați fiind un paravan al relei credințe. În definitiv, situația nu este foarte diferită nici în cazul negocierii CCM de la nivelul MS, instituția bazându-se pe (pseudo)argumentația juridică făcută de un economist.

3) Lipsesc dovezile care să susțină ideea creșterii/rămânerii nemodificat a fenomenului corupției

În luna ianuarie 2019 Ministerul Sănătății a demarat prima campanie împotriva personalului medical, utilizând ca laitmotiv corupția acestuia. Ca și acum, erau invocate nu se știe ce informații aflate doar la dispoziția conducătorului instituției. Deoarece noi preferăm informațiile culese pe baza științifice dovezilor anecdotice, atunci am demonstrat public că abordarea este greșită, creșterea salariilor fiind corelată cu scăderea corupției din sănătate.[3] Am făcut acest lucru utilizând informațiile aflate pe site-ul Ministerului Sănătății, culese în cadrul Mecanismului de feedback al pacientului[4]. După câteva luni de meditații Ministerul Sănătății a găsit soluția la problema pe care i-am arătat-o: a stopat publicarea datelor centralizate ( funcționează doar cele pe spitale). Este evident că o astfel de măsură permite acum Ministerului Sănătății să facă orice afirmații dorește pe tema corupției din sănătate.[5]

Utilizând datele avute la dispoziție (adică cele disponibile până în luna aprilie 2019) putem constata că situația este cea din graficul de mai jos:

Recurgând un truc statistic, putem observa că stoparea centralizării datelor a fost inițiată în perioada în care evoluția fenomenului avea această tendință:

Vă lăsăm pe fiecare dintre dvs. să analizați datele.

Concluzia noastră: în locul „PACIENTULUI  ACOPERIT” sunt de preferat strategiile „PACIENTUL  FINANȚAT” și „MANAGERI  COMPETENȚI”.

NOTĂ: Normal ar fi fost să explicăm riscurile pe care le reprezintă o astfel de soluție pentru relația medic-pacient, respectiv consecințele pe care le generează o astfel de alterare a relației de încredere între medici și pacienți. Având în vedere absența preocupărilor pentru argumente și dovezi de care dau dovadă guvernanții, nu sunt siguri că o astfel de abordare ar fi avut efectul scontat, riscând să rămână fără ecou.

[1] Ne referim aici la informațiile din acest articol: https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23258970-sorina-pintea-trimite-pacienti-sub-acoperire-spitale-pentru-identifica-medicii-care-cer-spaga.htm

[2] Pentru cei interesați putem pune la îndemână atât documentația cât și demonstrarea ilegalităților comise împotriva salariaților.

[3] https://solidaritatea-sanitara.ro/cresterea-salariilor-este-corelata-cu-scaderea-coruptiei-din-sanatate/

[4] http://www.ms.ro/organizare/compartimentul-de-integritate-2/#tab-id-5

[5] Putem specula că această temă poate aduce simpatia publicului larg, bucuros că este identificat un vinovat. Din păcate, pe informațiile publice disponibile putem constata că o carie este prezentată drept neoplasm în ultimul stadiu. În mod sigur chimioterapia aplicată în această situație nu va vindeca pacientul (sistemul public de sănătate) de carie, ci îi va slăbi serios starea de sănătate.

Later edit

Anexă