Există vreo corelație între nivelul de finanțare și indicatorii de mortalitate?!

Întrebarea esențială a acestui articol pare să fie următoarea:

Există vreo corelație între nivelul de finanțare a sistemului sanitar din România și indicatorii de mortalitate ai acestuia?!

În spatele ei stă însă o întrebare mai importantă: Care este efectul nivelului redus de finanțare a sistemului de sănătate din România asupra calității serviciilor medicale acordate cetățenilor acestor țări?

Încercăm să răspundem la aceste întrebări utilizând datele disponibile.

Începem printr-o altă întrebare: Care credeți că este principala cauză a faptului că România se situa în 2016 pe primul loc la numărul deceselor ce putea fi evitate?

Vă propunem spre analiză o cauză posibilă: faptul că România are cea mai mică cheltuială pe cap de locuitor pentru sănătate. Pentru început indicăm principalul argument în favoarea admiterii acestei ipoteze de lucru (ce ar trebui verificată): faptul că între cele două există o corelație inversă.

Având în vedere că informația privind locul pe care-l ocupa România la capitolul mortalitate ce putea fi evitată, având ca sursă EUROSTAT[1], a circulat ca știre mai multe zile[2], absența explicațiilor cauzale sugerând că vinovat ar fi sistemul public de sănătate, ne-am gândit să analizăm corelațiile posibile dintre aceste date și cele privitoare la nivelul de finanțare al sistemului sanitar. Mai jos aveți graficele aferente celor două variabile, raportat la anul 2016.

Chiar dacă știm că corelația nu înseamnă cauzalitate, știm în același timp că prezența unei corelații poate justifica investigarea unei serii de fenomene din perspectiva relației cauzale.

Analiza ordinelor de mărime relevă următoarea situație:

• Raportul dintre cea mai bine situată țară și România în domeniul deceselor ce puteau fi evitate este de 1,36 la 1.
• Raportul dintre cea mai bine situată țară și România în domeniul cheltuielii pentru sănătate pe cap de locuitor este de 20 la 1.

Este evident că raportarea deceselor ce puteau fi evitate la bani este problematică din perspectivă umanitară. În același timp însă dacă dorim reducerea indicatorului decese ce puteau fi evitate suntem nevoiți să luăm în considerare că o mai bună finanțare ar putea fi cea mai eficientă soluție. Ceea ce înseamnă că

NOTĂ: Corelația celor două variabile (nivelul de finanțare și decesele ce puteau fi evitate) este evident absentă în cazul Bulgariei și al Poloniei. Aceste excepții necesită lămuriri suplimentare, luând în discuție cel puțin următoarele ipoteze explicative: intervenția adițională a finanțării private (inclusiv „din buzunar”), existența unor proceduri diferite de raportare și diferențele de eficiență foarte mari în cazul celor două state. Poate fi relevant și faptul că ierarhia din perspectiva puterii de cumpărare situează Bulgaria pe locul 4 și Polonia pe locul 5 (în ordinea inversă a ierarhiei, pornind de la cea mai mică putere de cumpărare), în timp ce România se menține pe locul 1.

[1] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Healthcare_expenditure_statistics

[2] Spre exemplu: https://cursdeguvernare.ro/eurostat-romania-cea-mai-mare-rata-a-deceselor-evitabile-4-din-5-in-2016.html