Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită Ministerului Sănătății introducerea purtării măștii chirurgicale și a mănușilor ca precauțiune minimă împotriva COVID 19 pentru toți salariații din spitalele publice.

Conform analizelor experților noștri, mare majoritate a cazurilor de salariați infectați în spitalele din România au în comun două elemente:

• Contactul cu pacienți despre care nu s-a știut că sunt infectați;[1]
• Absența unui minim echipament de protecție (cel puțin mască chirurgicală) pentru salariați.

În consecință, nivelul minim al echipamentelor individuale de protecție împotriva COVID 19 trebui să-l constituie masca chirurgicală și mănușile,[2] ele trebuind să fie asigurate tuturor salariaților.

Atragem public atenția că Planul de măsuri prevăzut de Ordinul Ministrului Sănătății nr. 533/31.03.2020 prevede ca echipament minim de protecție: echipamentul obișnuit de spital (adică nici o protecție). Măsurile adoptate ratează rezolvarea problemei care a generat dezastrul din spitalele publice și cele militare: pentru cca. 70% dintre salariații din sănătate nefiind prevăzut nici un echipament individual de protecție. Motivul îl constituie prezumția eronată că acești salariați nu vor veni  în contact cu pacienți COVID 19.

OMS 533/2020 presupune că toți pacienții infectați COVID 19 sunt cunoscuți în baza testării sau pot fi suspicionați în baza simptomatologiei. Realitatea a demonstrat că personalul din spitale publice din România a fost contaminat de pacienți internați pentru alte patologii, dar care erau și purtători COVID 19 neidentificați deoarece erau asimptomatici[3] (sau simptomele specifice COVID 19 erau camuflate de cele ale afecțiunii de bază). Cu alte cuvinte, marea majoritate a salariaților din sănătate au fost infectați de pacienți descoperiți ulterior acordării îngrijirilor de sănătate ca fiind infectați, în condițiile în care salariații în cauză nu au beneficiat de o minimă protecție. Aceste prevederi au împiedicat spitalele publice să utilizeze echipamentele individuale de protecție în discuție, atunci când le-au avut, ratând astfel evitarea infectării salariaților.

Având în vedere că până acum  Ministerul Sănătății a refuzat adoptarea acestor măsuri necesare reducerii riscului salariaților[4], Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită public tuturor unităților sanitare să convoace de urgență Comitetele de Sănătate și Securitate în Muncă pentru a stabili propriile planuri de protecție, în cadrul cărora să instituie această măsură ca precauție universală în lupta cu COVID 19.

Atragem public atenția că actualele prevederi ale OMS 533/2020 (care preiau prevederile unei adrese semnate de fostul ministru al Sănătății) continuă să mențină regulile care au generat o eroare sistemică, ea fiind principala cauză a dezastrelor din spitalele publice.

                                                                                                                         Biroul de presă

Anexă

O prezentare sintetică a punctelor slabe și erorilor OMS 533/2020:

1. Împarte universul de discurs (toți salariații din sistemul public de sănătate) cu rest, încălcând regulile logicii:

• Prevede echipamentele de protecție pentru salariații din unitățile/secțiile destinate tratării pacienților COVID 19 și a sectoarelor de suport;
• Nu prevede nici un echipament de protecție pentru secțiile/spitalele în care sunt tratați pacienți ce nu sunt cunoscuți ca fiind infectați COVID 19 (nu le amintește).

2. Împarte în mod greșit mulțimea pacienților din spitale în doar două clase din punctul de vedere al infectării cu COVID 19 (raportat la echipamentele individuale de protecție):

• Pacienți infectați COVID 19 (testați) sau suspicionați (contacți cu simptome)
• Pacienți neinfectați COVID 19 (testați și netestați).

Abordarea corectă din punctul de vedere al regulilor prudențiale (aplicabilă echipamentului individual de protecție) o constituie următoarea împărțire:

• Pacienți infectați COVID 19 (testați) sau suspicionați (contacți cu simptome);
• Pacienți neinfectați COVID 19 – demonstrați prin testare;
• Pacienți a căror situație epidemiologică este incertă. Din această categorie fac parte:
  • Pacienții neinfectați (netestați)
  • Pacienți infectați asimptomatici:
    • Temporar – sunt în perioada de incubație a bolii;
    • Definitiv – nu fac boala.

Pacienții infectați asimptomatici (temporar sau definitiv) constituie principala cauză de până acum a infectării salariaților din sănătate.

3. Dă dovadă de aroganță epistemică: nu știe (sau nu recunoaște) ce nu știe.

Dovezile existente arată că cea mai bună strategie de risc pentru spitale și salariați este să se comporte ca și cum toți pacienții ar fi infectați (până la proba contrarie). Motivul îl reprezintă faptul că nu știm care pacienți sunt infectați, deoarece:

• Nu toți pacienții internați sunt testați. În consecință, se aplică regulile de împărțire amintite la punctul 2.
• Nu sunt testați toți salariații. În consecință, în absența unei minime măsuri de precauție (mască chirurgicală – cel puțin) salariații pot infecta pacienții și salariații…

Din punctul  de vedere al protecției salariaților situația impune răsturnarea sarcinii probei: nu trebuie așteptată demonstrarea faptului că pacientul este infectat, ci trebuie făcută dovada (prin testare) faptului că pacientul nu este infectat. Însă, chiar și în acest caz se aplică următoarea regulă prudențială:

• Dacă ar fi testați toți salariații și toți pacienții riscul s-ar reduce (semnificativ), dar nu s-ar elimina: un pacient/salariat negativ este negativ doar la momentul testării, fiind incertă situația lui ulterioară. Reducerea suplimentară a riscului se face prin intermediul măștii de protecție și a mănușilor.

4. Planul conține incoerențe, determinând dificultăți și chiar contradicții în aplicare. Ele devin evidente comparând prevederile din Tabelul 1. Recomandări de folosire a echipamentului individual de protecţie (PPE) care trebuie utilizat în contextul COVID19, în funcţie de secţie, personal şi tipul de activitate cu cele din tabelul intitulat Echipament individual de protecţie (PPE)

Forma tabelului PPE solicitată (cu creșterea nivelului minim de protecție):

[1] Pacienți asimptomatici sau ratarea identificării simptomelor.

[2] Nu echipamentul obișnuit de spital, cum este în prezent.

[3] Luăm în considerare atât faptul că unii cetățeni infectați sunt infectați dar nu au simptome (estimările științifice indică un procent al cetățenilor infectați dar care nu fac boala ce pornește de la 17% dar poate ajunge la 60%) cât și faptul că există o perioadă asimptomatică chiar și pentru pacienții care vor ajunge ulterior să dezvolte boala (estimările actuale indică o durată  medie de 5 zile a perioadei asimptomatice), în această perioadă acești cetățeni putând transmite virusul.  (Pentru estimarea perioadei asimptomatice a se vedea, spre exemplu, Lauer SA, Grantz KH, Bi Q, et al. The Incubation Period of Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) From Publicly Reported Confirmed Cases: Estimation and Application. Ann Intern Med. 2020; [Epub ahead of print 10 March 2020]. doi: https://doi.org/10.7326/M20-0504 https://annals.org/aim/fullarticle/2762808/incubation-period-coronavirus-disease-2019-covid-19-from-publicly-reported )

[4] https://solidaritatea-sanitara.ro/federatia-solidaritatea-sanitara-solicita-ministerului-sanatatii-completarea-si-corectarea-de-urgenta-planului-de-masuri-pentru-pregatirea-spitalelor-contextul-epidemiei-covid-1/?fbclid=IwAR0Hw2Df4vTKj-cR_0cEI3NdOVGfr560QWubS_Lf7CRAZocbakoVjzyvOpg