Impactul migrației asupra salariaților din sănătate – rezultatele cercetării

Federația „Solidaritatea Sanitară” publică concluziile studiului Influența calității vieții profesionale asupra tendinței de migrare pentru muncă a personalului din sănătate. Cercetarea a fost comandată de Federația „Solidaritatea Sanitară”, fiind desfășurată de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS) în perioada 12-18 septembrie 2018 pe un eșantion de 1253 salariați din sectorul de sănătate. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile profesionale medici și asistente medicale. Cercetarea face parte din Strategia de acțiune bazată pe dovezi, implementată de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România.

            Din perspectivă sindicală analiza concluziilor studiului evidențiază următoarele:

• Creșterea salariilor de bază ale medicilor și asistentelor medicale are un impact pozitiv restrâns asupra tendinței de migrație, cu mult mai mic decât cel estimat. Impactul optim a fost ratat din cauza distorsiunilor pe care legea salarizării le-a introdus în sistemul de sănătate. Cel mai relevant aspect îl constituie procentul pe care-l are tendința de migrație asupra medicilor – categoria care a beneficiat de cele mai mare creșteri ale veniturilor salariale.
• Există instrumente care pot reduce impactul migrației, dar care nu sunt utilizate. Cel mai evident aspect îl constituie mulțimea intervențiilor pozitive, în favoarea creșterii calității vieții profesionale a salariaților din sănătate și a scăderii tendinței de migrație, pe care le permit negocierile colective, respectiv Contractul colectiv de muncă la nivel de sector. Deși negocierea și încheierea unui contract colectiv de muncă la nivel de sector a fost asumată prin Acordul cu Guvernul, această obligație nu a fost îndeplinită nici până la ora actuală.
• Din cauza discontinuităților din politica de salarizare, fenomenul migrației, care afecta până acum în special medicii și asistentele medicale, tinde să se extindă rapid, în masă, la toate categoriile profesionale. În condițiile în care acest efect survine pe fondul unui deficit în creștere de forță de muncă, impactul negativ riscă să fie  unul foarte puternic, aproape similar cu cel pe care îl are migrația medicilor și asistentelor medicale.
• Singurul aspect pozitiv îl constituie faptul că în absența măsurilor adoptate împreună cu Ministerul Sănătății în această primăvară situația ar fi fost de-a dreptul dezastruoasă. Reținem însă că Ministerul Sănătății nu a reușit încă să utilizeze eficient toate instrumentele pe care le are la îndemână în combaterea fenomenului migrației.

Concluziile studiului vor fi prezentate astăzi în cadrul seminarului „Trei ani după agendele privitoare la migrație și securitate: Unde se află sectorul public?” care se desfășoară la Novotel, București.

Studiul integral poate fi găsit aici.