Membrii Solidaritatea Sanitară din Botoșani protestează astăzi în stradă, solicitând acordarea pensiei de urmaș în cazul Lenuța Buta și respectarea condițiilor muncii decente

Membrii Solidaritatea Sanitară din Botoșani vor desfășura astăzi, 16.X.2020, un protest în stradă, în municipiul Botoșani, pentru susținerea revendicărilor pe care le-au înaintat deja autorităților publice locale și reprezentanților autorităților centrale în teritoriu. Lista de revendicări este cea publicată deja în cadrul Apelului lucrătorilor din sănătate pentru respectarea condițiilor muncii decente,

Principala revendicare o constituie acordarea pensiei de urmaș în cazul colegelor decedate din cauza COVID-19. Având în vedere că Lenuța Buta este unul dintre aceste nefericite cazuri, la protest va participa și mama colegei Lenuța Buta.

Acordarea pensiei prevăzute de legea 56/2020 pentru urmașii personalului medical decedat la datorie în lupta împotriva pandemiei COVID-19 este un (singurul, din nefericire) simbol al recunoașterii riscurilor asumate de salariații din sănătate și a sacrificiilor făcute de aceștia, refuzul guvernanților de a respecta prevederile legale în domeniu afectând puternic moralul tuturor salariaților din sănătate. (Precizările suplimentare pot fi găsite în Anexa la prezentul comunicat.)

Deși de la începutul stării de alertă și până în prezent condițiile de muncă s-au înrăutățit semnificativ iar sarcinile de muncă au crescut până aproape de dublare în majoritatea cazurilor, lucrătorii din spitalele publice ale județului Botoșani, asemenea lucrătorilor din toate spitalele din țară, nu au primit nici un drept suplimentar pe perioada stării de alertă. Mai mult decât atât, guvernanții și angajatorii au refuzat acordarea unora din drepturile legale deja existente.

În aceste condiții, lista de revendicări include și acordarea drepturilor salariale legale de care salariații din Botoșani sunt lipsiți în mod ilegal, respectiv:

• Drepturile aferente stării de urgență, respectiv stimulentul de risc și sporul de până în 30%.
• Acordarea sporului de condiții periculoase aferent combaterii epidemiei.
• Adecvarea sporurilor la actualele condiții de muncă

Acțiunea de astăzi este una dintre continuările anunțate la protestele desfășurate până acum de Federația „Solidaritate Sanitară”, respectiv greva japoneză și, mai ales, Apelul lucrătorilor din sănătate pentru respectarea condițiilor muncii decente.

Acesta este primul protest în stradă al salariaților din sănătate de la începutul pandemiei până în prezent, el fiind simbolul declanșării acțiunilor de acest fel.

Astăzi la Botoșani, mâine în toată țara!

                                                                                                  Biroul Executiv

Persoană de contact Daniel Bulboacă,

Vicepreședinte Federația „Solidaritatea Sanitară”,

tel.: 0740488812

 Anexă

Drepturile aferente pensiei de urmaș pentru urmașii personalului medical decedat în urma participării  la acţiuni medicale împotriva COVID-19 pot fi acordate și trebuie acordate. Legea 56/2020 poate și trebuie să fie aplicată

Guvernul României refuză acordarea pensiei de urmaș în cazul urmașilor celor 35 de salariați din sănătate decedați până în prezent, respectiv refuză aplicarea prevederilor legii 56/2020, invocând fie necesitatea unor norme de aplicare (Premierul) fie nevoia modificării legii (Ministrul Muncii[1]).

Ambele motive invocate de oficialități sunt nejustificate. Astfel:

1. Absența normelor de aplicare

Dacă legiuitorul ar fi dorit ca această lege să fie aplicată prin intermediul unor norme, lăsând în sarcina Guvernului elaborarea lor, ar fi prevăzut asta în mod expres în lege. Deoarece nu a făcut-o, legea trebuie aplicată prin raportare la regulile deja existente.

Dacă guvernanții ar avea respectul necesar pentru cei căzuți la datorie atunci legea ar putea fi aplicată, utilizându-se regulile aplicabile pentru pensionarea salariaților din MAI, MAPN și a veteranilor de război, respectiv aplicându-se prevederile art. 6 alin. 2 din legea 56/2020, coroborate cu cele ale art. din aceeași lege. Toate motivele invocate sunt de fapt justificări neîntemeiate pentru încercarea de a nu acorda aceste drepturi.

1. Necesitatea modificării legii 56/2020

Dacă legea ar fi trebuit modificată atunci Ministerul Muncii avea posibilitatea să promoveze o Ordonanță de urgență (pe care să o aprobe Guvernul) cu completările pe care le-ar fi considerat necesare pentru modificarea Legii 56/2020, făcând-o astfel aplicabilă.

Problema dificultății identificării personalului infectat în timpul acțiunilor medicale este falsă, ea neconstituind o cauză de întârziere/neaplicare a legii. Legiuitorul a prezumat în mod corect că de aceste drepturi pot beneficia urmașii personalul medical, participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, decedat din cauza complicaţiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19. În consecință, de aceste drepturi nu pot beneficia urmașii personalului medical care:

• A fost implicat în acțiuni medicale împotriva COVID-19 dar nu a decedat din cauza complicaţiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19.
• Sau care a decedat din cauza complicaţiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19 dar nu a participat la acţiuni medicale împotriva COVID-19.

Cu alte cuvinte, în toate cazurile (nefericite) de personal medical implicat în acțiuni medicale împotriva COVID-19 și decedat din cauza complicaţiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19 urmașii au dreptul la pensia de urmaș stabilită în baza legii 56/2020.

Necesitatea dovedirii legăturii de cauzalitate între participarea la acțiunile medicale și infectarea SARS-CoV-2, invocată de Ministerul Muncii, este excesivă, legiuitorul prezumând (în mod corect, deoarece acest fapt constituie regula) legătura cauzală. Chiar dacă s-ar admite o asemenea interpretare excesivă,  sarcina probei absenței legăturii cauzale ar reveni instituțiilor statului, în caz contrar aplicându-se principiul in dubio pro reo (dubiul profită celui „acuzat”).

Deoarece dovedirea relației de cauzalitate constituie o imposibilitate obiectivă în cazul unor evenimente sociale de amploare, legiuitorul utilizând prezumția ei. Spre exemplu, legiuitorul procedează la fel în momentul în care definește invalizii de război (Legea nr. 44/1994, art. 3: Invalid de război este veteranul de război care a suferit prin rănire sau accidentare în timpul sau din cauza războiului o invaliditate atestată printr-un act medical legal.), faptul de a fi înrolat oficial în activități specifice fiind suficient pentru a considera existența unei relații de cauzalitate.

[1] Sinteza discuțiile cu ministrul Muncii pe această temă poate fi găsită aici: https://solidaritatea-sanitara.ro/rezumatul-intalnirii-din-data-de-09-x-2020-dintre-reprezentantii-federatiei-solidaritatea-sanitara-si-ministrul-muncii-doamna-violeta-alexandru/