Ordonanța de urgență pe care guvernul a adoptat-o în ședința de ieri 30 iunie nu satisface revendicările angajaților din Sănătate. De altfel, forma în care guvernul a înțeles să transpună o parte dintre solicitările Federației ”Solidaritatea Sanitară” nu se regăsește în lista noastră de revendicări. Este vorba, în special, despre revendicările referitoare la plata corectă pentru munca prin care se asigură continuitatea serviciilor medicale, pentru care guvernul a înțeles să acorde o sumă fixă în dauna plății acestor drepturi prin raportare la salariul de bază actual

Federația „Solidaritatea Sanitară” a efectuat o analiză a impactului Ordonanței de urgență nr. 63/2023[1] pentru (…) stabilirea unor măsuri privind salarizarea în sistemul sanitar public (…). Evaluarea impactului evidențiază faptul că acest act normativ este de fapt o „Ordonanță a amăgirilor”, deoarece există o diferență foarte mare între beneficiile anunțate public pentru angajații din Sănătate și beneficiile reale.

După cum arată analiza de impact, cea mai mare parte a angajaților din Sănătatea cărora le-ar trebui acordate drepturile prevăzute în OUG se află într-una din următoarele situații:

• Nu vor putea beneficia de aceste drepturi deoarece unitatea depășește plafonul de 30% aferent sporurilor și indemnizațiilor (efectul creșterilor salariale fictive).
• Vor beneficia de aceste drepturi dar vor pierde alte drepturi salariale în schimb (în special din cauza reducerii sporurilor pentru condițiile de muncă) (efectul creșterilor salariale aparente).
• Sau vor beneficia de aceste drepturi dar în condițiile în care vor scădea veniturile salariale ale altor categorii de angajați (efectul transferului unor părți din venitul salarial de la un angajat la altul).[2]

În sinteză, din perspectiva pretenției Guvernului de a crește unele venituri salariale, principalul efect al acestui act normativ îl constituie de fapt mutarea banilor dintr-un buzunar în altul. Acesta este un efect intenționat, împotriva căruia Federația „Solidaritatea Sanitară” a luptat și la elaborarea și adoptarea legii nr. 153/2017.

La acest efect de simulare a unor creșteri salariale se adaugă amplificarea inechităților inexistente și introducerea unora noi, intervenția agravând de fapt problemele salariale din sistemul public de sănătate.

Nu știm dacă acest rezultat este cauzat de rea voință, de nepricepere ori de amândouă. Știm doar că pentru marea majoritate a angajaților din Sănătate care ar trebui să beneficieze de drepturile amintite în actul normativ efectul va fi nul, acolo unde nu vom asista chiar la reducerea veniturilor salariale.

La fel de gravă este intenția, vizibilă în actul normativ, de a încălca regulile convenite anterior pentru proiectul noii legi a salarizării: OUG nr. 63/2023 instituie ca precedent înlocuirea unei categorii de sporuri cuantificate procentual, a căror valoare în bani se stabilește prin raportarea la salariul de bază, cu indemnizații în sumă fixă, stabilite în mod egal pentru toate categoriile de angajați cu același program de lucru. Adică, este vizibilă încercarea de a trece la „sporuri” (indemnizații) în sumă fixă, egale pentru toți salariații. Egalizarea este făcută în jos, determinând faptul că unii angajați (mulți) vor pierde din veniturile salariale în noua lege a salarizării (unii dintre ei pierzând deja odată cu aplicarea OUG nr. 63/2023). Această inițiativă nu este o noutate, ea fiind afirmată și la înțelegerea anterioară, dintre aceleași părți, din 26.X.2017.

Prin introducerea plății în sumă fixă a drepturilor salariale aferente gărzilor medicilor și pentru zile nelucrătoare în cazul asistentelor medicale și personalului auxiliar-sanitar, guvernul încalcă inclusiv prevederi ale Codului Muncii care menționează în mod expres că aceste drepturi se calculează prin raportare procentuală la salariul de bază. Dacă guvernul ar fi respectat regulile negocierii cu ambele federații reprezentative din sănătate și ar fi invitat și reprezentanții Federației ”Solidaritatea Sanitară” la negocieri, această situație ar fi fost evitată.

De reținut este faptul că una dintre revendicările noastre esențiale, respectiv plata sporului de noapte/tură pentru asistentele medicale și personalul auxiliar-sanitar (infirmiere, brancardieri …) nu se regăsește în ordonanța adoptată ieri de guvern. Altfel spus, guvernul nu a acordat niciun leu în plus pentru angajații din sănătate care lucrează în ture.

Guvernul a mai introdus în această ordonanță o prevedere prin care le spune angajaților din sănătate că sumele acordate la acest moment sunt de fapt sume pe care le vor lua în considerare la 01 ianuarie 2024. În traducere, guvernul va afirma în ianuarie 2024: ”v-am dat în august 2023, acum veți primi mai puțin (sau deloc)”. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care la momentul actual sunt încă multe restanțe salariale către angajați, pe cadru legal existent.

În aceste condiții, programul de proteste anunțat de Federația ”Solidaritatea Sanitară” continuă atât cu protestele deja aflate în desfășurare cât cu protestele anunțate pentru luna iulie:

– Demisia medicilor din CIM-urile aferente gărzilor suplimentare (protest în desfășurare);

– Protestul angajaților din Sănătate care asigură continuitatea serviciilor medicale/funcționării unității (protest în desfășurare);

– 06 iulie 2023 – Pichetarea tuturor spitalelor din țară;

– 12 iulie 2023 – Organizarea Mitingului național al angajaților din Sănătate în Piața Victorie;

– 19 iulie 2023 – Greva de avertisment;

– 27 iulie 2023 – Greva generală.

Revendicările Federației „Solidaritatea Sanitară” rămân aceleași, fiind susținute alături de protestele în stradă sau în curtea spitalelor și de cei 1.318 medici care au semnat până acum în cadrul protestului privind demisia din gărzile suplimentare, respectiv de cei 5.268 angajați care au semnat în cadrul protestului angajaților care asigură continuitatea serviciilor medicale.

Precizăm că, în încercarea de a corecta acest dezastru, Federația „Solidaritatea Sanitară” a transmis Guvernului o propunere alternativă de act normativ. Este evident faptul că practica dialogului social preferențial a făcut posibilă această gravă eroare legislativă.

Anexăm Analiza impactului acestui act normativ, cu trimitere la prevederile legale care determină efectele amintite.

                                                                                                           Biroul Executiv

Reprezentanții FSSR responsabili de comunicarea cu presa:

• Predica Gabriel, vicepreședinte FSSR, mobil: 0737028094
• Daniel Bulboacă, vicepreședinte FSSR, mobil 074048882
• Andrieș Vasile, vicepreședinte FSSR, mobil: 0723195550

Analiza impactului OUG nr. 63/2023 asupra salarizări angajaților din sănătate[3]

OUG nr. 63/2023 poate figura drept studiu de caz pentru o abordare eronată în materie de legiferare și de politici publice.

Într-o abordare sintetică acest act normativ are/creează următoarele categorii de probleme:

1. Probleme de natură tehnică, cu efect asupra aplicării

 (1) Marea majoritate a drepturilor salariale acordate sunt încadrate greșit din punct de vedere juridic.

Ordonanța de urgență califică drept indemnizații (acestea făcând parte din aceeași categorie cu sporurile) câteva drepturi salariale ce aparțin categoriei salariilor de bază. Ceea ce înseamnă că drepturilor salariale prevăzute în OUG le sunt aplicabile prevederile art. 25, alin. (2) din legea nr. 153/2017.[4]

În această situație este atât dreptul salarial suplimentar aferent asistentelor medicale (indemnizația de 500 lei trebuia de fapt înlocuită cu o creștere a salariilor de bază cu această sumă) cât și cel aferent gărzilor suplimentare (indemnizația de 500, respectiv 1000 lei pentru primele gărzi suplimentare este de fapt o creștere a salariilor de bază aferente acestor CIM-uri).

Această încadrare legală eronată are ca următoarele efecte juridice:

• Toate creșterile salariale prevăzute în OUG intră în limita de 30% (inclusiv cele care sunt de fapt aferente salariilor de bază).
• În consecință, ele pot fi acordate doar dacă există posibilitatea ca unitățile să le încadreze în limita de 30%.
• Toate unitățile sanitare din subordinea Ministerului Sănătății și cea mai mare parte a celor din subordinea consiliilor locale sunt deja la nivelul maxim al limitei de 30%. Acest lucru este dovedit:
  • În cazul unităților din subordinea MS de faptul că au sporurile pentru condițiile de muncă la nivel minim (eventualele disponibilități suplimentare trebuind să fie alocate către creșterea sporurilor).
  • În cazul unităților din subordinea consiliilor locale de încercările acestora de reducere a sporurilor (de notorietate este exemplul Spitalului Județean Botoșani).
  • Ambele categorii de unități au suferit deja o reducere a disponibilităților aferente sporurilor (limitei de 30%) la începutul acestui an, odată cu introducerea (de fapt, eliminarea exceptării) indemnizației de hrană în această limită.

(2) Deoarece aceste drepturi sunt încadrate la categoria „(…) sporuri și indemnizații (…)”, ele pot fi acordate doar dacă unitatea se încadrează cu ele în limita de 30%

În absența unei modificări a prevederilor legale actuale, această situație va avea două tipuri de consecințe:

(a) În marea majoritate a cazurilor unitățile sanitare nu vor putea acorda aceste creșteri salariale din cauza depășirii limitei de 30%. În acest caz putem considera că creșterile sunt de fapt fictive.

(b) Unele unități vor acorda aceste drepturi salariale, însă reducând altele (cel mai probabil sporul pentru condiții de muncă). În acest caz putem vorbi fie de efectul transferării banilor dintr-un buzunar în altul (creștere salarială iluzorie) fie de scăderea veniturilor salariale la unele categorii de angajați (se va lua de la unii pentru a se da la alții).

(c) În unitățile în care sporurile pentru condiții de muncă sunt la nivelul minim aceste drepturi pot fi acordate doar dacă se scade/anulează sporul pentru lucrul în zilele libere/sărbători legale (adică, angajații vor pierde sporul pentru a lua în schimb indemnizația). 

1. Probleme de natură etică

• OUG nr. 63/2023 accentuează inechitățile din sistemul sanitar

În condițiile în care solicitările la adresa Guvernului vizează eliminarea inechităților în special prin intermediul acordării tuturor drepturilor salariale prevăzute în legea nr. 153/2023 (la care se adaugă reașezarea unor categorii în grila de salarizare, începând cu asistentele medicale), este evident că textul OUG nr. 63/2023 nu corectează inechitățile existente, ci adaugă altele. 

• Modalitatea de acordare este inechitabilă

Prin prevederile art. I din OUG nr. 63/2023 sunt recompensați angajații care lucrează un număr mic de ture în zilele libere/de sărbători legale (maxim 3), în defavoarea celor care lucrează un număr mai mare.

Situația este identică în cazul gărzilor suplimentare normei de bază: sunt stimulați medicii care efectuează cel mult două gărzi suplimentare și discriminați cei care depășesc acest număr de gărzi.

      (3) Modul în care sunt acordate drepturile salariale va genera efecte de tipul legii consecințelor neintenționate (dar previzibile)

Modul de structurare a recompenselor suplimentare pentru lucrul în zilele libere/de sărbători legale și cele pentru gărzile suplimentare generează un efect inhibitor asupra tendinței angajaților de a participa la asigurarea continuității serviciilor medicale/funcționării unității.

Dacă în cazul angajaților care lucrează în ture vom asista la o creștere a gradului de nemulțumire (legitimă), în cazul medicilor efectul îl v-a constitui reducerea disponibilității de efectuare a gărzilor suplimentare.

Precizăm că există deja un astfel de mecanism în Sănătate, aplicat în cazul turelor de noapte, el fiind cunoscut ca generând o serie întreagă de efecte negative.  Acest mecanism poate fi asimilat unui studiu de impact, el dezvăluind deja următoarele efecte:

• Toți angajații care efectuează mai mult decât minimul de ture de noapte necesar pentru a primi sporul se consideră nedreptățiți. În consecință,
• Toți angajații ar dori să efectueze doar numărul minim de nopți necesar pentru a primi sporul de tură.
• Majoritatea celor care pot face doar numărul minim necesar de nopți (ușor de aflat cine) îl fac doar pe acesta.

(4) Deși formularea textului de lege încearcă să sugereze și instituirea unor drepturi suplimentare prin utilizarea la art. I (în prima parte a art. 3.1 care se introduce pentru a completa Cap. II al Anexei nr. II din legea nr. 153/2017) a expresiei „Personalul (…) beneficiază și de (…)” (prin raportare la art. 1-3 din Cap. II al Anexei nr. II din legea nr. 153/2017), ea face acest lucru în condițiile în care acele drepturi nu au fost încă acordate în mod complet. 

(5) Art. II sugerează ceva de genul „vă dăm acum, dar vă vom lua în viitor”.

  III.         Problemele generate de principiile instituite

(1) OUG nr. 63/2023 anulează de facto un drept: dreptul la diferențele rezultate dintre raportarea diferitelor categorii de sporuri la salariul de bază în plată și nivelul actual al sporurilor. Cu alte cuvinte, prin introducerea indemnizațiilor Guvernul intenționează să anuleze de facto drepturile neacordate, prevăzute de legea nr. 153/2017.

(2) OUG nr. 63/2023 instituie un precedent: înlocuirea unei categorii de sporuri cuantificate procentual, a căror valoare în bani se stabilește prin raportarea la salariul de bază, cu indemnizații în sumă fixă, stabilite în mod egal pentru toate categoriile de angajați cu același program de lucru.

Cu alte cuvinte, din acest moment este vizibilă încercarea de a trece la „sporuri” (indemnizații) în sumă fixă, egale pentru toți salariații. Evident, egalitatea se stabilește în jos. La fel de evident este faptul că unii (mulți) vor pierde (unii pierd deja).

Acest precedent nu este o noutate, el fiind tentat și în anul 2017 (celebra Anexă nr. 10). Atunci, la fel ca acum, încercarea a fost rezultatul înțelegerii dintre un partid politic și o organizație sindicală.

Precizare: analiza de impact a fost efectuată având în vedere forma actuală a OUG nr. 63.2023. Impactul poate fi amplificat (ar putea fi identic cu cel anunțat) prin câteva modificări aduse acestui act normativ.

[1] Publicată în MO nr. 603/30.06.2023.

[2] De ce survin aceste efecte, într-o explicație simplă:

• În Sănătate se aplică regula (stabilită de art. 25, alin. 2 din legea salarizării): „Suma sporurilor (…) indemnizațiilor (…) nu poate depăși nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază (…) pe ordonator principal de credite.
• Suma sporurilor, indemnizaților (…) este deja la nivel maxim în marea majoritate a spitalelor (a atins limita de 30%).
• Drepturile salariale prevăzute de OUG nr. 63/2023 au fost definite ca indemnizații, trebuind încadrate în această limită de 30% (aflată deja la nivel maxim).

[3] Analiza de impact a fost efectuată de Consiliul Experților în Legislația Muncii din Sănătate (CELMS), organism autonom ce funcționează în cadrul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”. Coordonator: Rotilă Viorel.

[4] Art. 25, alin. (2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru instituţiile din sistemul sanitar şi de asistenţă socială şi cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă şi a indemnizaţiilor lunare, după caz.