Recompensa continuității și a condițiilor de muncă din sănătate a coborât la 31,2% din salariile de bază, sub nivelul din 2016

Sumele nominale au crescut, dar plata relativă a condițiilor de muncă și a continuității s-a comprimat puternic în ultimul deceniu. În forma actuală proiectul noii legi a salarizării ar reduce recompensa pentru aceste drepturi la cca. 27%. Această evoluție pune în pericol capacitatea sistemului public de sănătate de a asigura continuitatea activității medicale și desfășurarea activității în locurile de muncă cu condiții de muncă speciale.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) și Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” lansează studiul „Evoluția recompensei suplimentare[1] a angajaților din sistemul public de sănătate”, o analiză longitudinală a execuției bugetare din perioada mai 2016–iunie 2026, completată cu date CNAS și cu 57.333 de situații din Comparatorul de salarii.

Rezultatul central arată că, în seria agregată, ponderea acestei recompense în masa salariilor de bază a scăzut de la 55,5% în 2017 la 31,2% în 2025. Nivelul din 2025 este mai mic decât cel din 2016, când raportul era de aproximativ 34,9%.

Sporul pentru condiții de muncă reprezenta 17,3% din salariile de bază în 2016, a urcat la 30,5% în 2021 și a coborât la 18,5% în 2025. Plățile pentru asigurarea continuității (turele, munca de noapte, munca în zilele de repaus și în sărbătorile legale) au ajuns la 12,7%, cu aproape cinci puncte procentuale sub nivelul din 2016. Câștigul obținut prin Legea nr. 250/2016, care raportase sporurile la salariul de bază în plată, a fost anulat integral în opt ani.

O creștere nominală care ascunde o comprimare relativă

În 2025, plățile pentru condiții de muncă reprezentau 18,4% din masa salariilor de bază, iar continuitatea-proxy 12,8%. În 2017, valorile corespunzătoare erau 27,8% și 27,7%. Cu alte cuvinte, salariile de bază au crescut mult mai repede decât componentele care recompensează expunerea și munca în regim atipic.

Scenariul contrafactual calibrat pe aproximativ 174.858 de posturi estimează o diferență de circa 165,9 milioane lei/lună față de situația în care procentele nominale ar fi fost aplicate salariilor de bază actuale. FSSR subliniază că această valoare este un reper de politică salarială, nu o creanță și nu o sumă declarată restantă.

Datele nu arată că sporurile au dispărut în termeni nominali, ci arată ceva mai important: componenta fixă a salariului a crescut mai repede, iar rolul recompensei de diferențiere a riscului, expunerea și timpul de muncă atipic s-au redus. Corecția trebuie făcută prin reguli transparente și finanțare explicită, nu prin mutarea aceleiași probleme într-un plafon mai mic.

Inechitatea este în componenta recompensei

În 2025, diferența dintre decila superioară și cea inferioară a ratelor unitare era de aproximativ 3,2 ori pentru condiții și 3,6 ori pentru continuitatea-proxy, în eșantionul de 314 unități comparabile. Acestea sunt diferențe între medii instituționale; studiul nu le transformă în diferențe automate între doi angajați individuali.

În ATI, aceeași cotă nominală de 85% are valori reale mediane diferite: 75,3% la medici, 60,6% la asistenți medicali și 33,6% la personalul auxiliar sanitar. Diferențele arată efectul neuniform al bazelor istorice de calcul asupra categoriilor profesionale.

Proiectul legii salarizării: corecții și riscuri coexistente

Simularea scenariului minim, construită pe formula publică din 17 iulie și parametrii de negociere introduși după 22 iulie, arată că 27,7% dintre situațiile  evaluabile ar putea înregistra o scădere a recompensei. La medici, proporția ajunge la 45,7%. Scenariul nu include complet gărzile, nu permite evaluarea TESA și nu reprezintă forma oficială finală a legii.

Prin urmare, orice nouă versiune a proiectului trebuie recalculată înainte de asumare. Dezghețarea bazei de calcul este o corecție necesară, dar poate fi anulată dacă procentele minime, plafonul global și finanțarea nu sunt proiectate împreună. În condițiile în care nu sunt realizate aceste corecții, respectiv componenta de recompensă a continuității și condițiilor de muncă să fie suficient de motivantă, fenomenul deja existent se va amplifica: – posturile de asistente medicale ce presupun astfel de condiții nu se vor mai ocupa sau vom asista la un fenomen de migrație către posturi fără astfel de condiții; – tot mai puțini medici vor fi dispuși să lucreze în unități/ secții în care aceste recompense sunt insuficient de motivante.

Ce solicită FSSR

• Asigurarea ponderii recompensei pentru condiții de muncă și asigurarea continuității la minim 50%.
• Compensarea reducerii plafonului sporului pentru condiții de muncă de la 85% la 50% printr-o creștere diferențiată, pe locuri de muncă, a salariilor de bază.
• Fundamentarea nivelului plafonului pe date comparative, nu pe o țintă administrativă.
• Calcularea tuturor drepturilor procentuale la salariul de bază în plată și interzicerea reînghețării lor automate;
• Intervale cu minim garantat și o matrice unică de risc pentru persoanele care lucrează în același mediu de expunere.
• Finanțare distinctă și transparentă, astfel încât plafonul să nu transfere deficitul bugetar asupra secțiilor cu risc ridicat;
• Raportare lunară separată pentru tură, noapte, weekend, sărbători legale, gărzi și plata cu ora;
• Testarea fiecărei versiuni a proiectului pe profesii și locuri de muncă, cu reguli tranzitorii pentru pierderile neintenț

Metodologia, pe scurt

Registrul de lucru include universul de 451 de denumiri Exanalitica și 372 de unități din baza de referință CNAS. Seria agregată utilizată pentru indicatorii centrali cuprinde 38.925 de observații unitate–lună cu salariu de bază pozitiv și, în medie, 316–317 unități active pe an. Analizele de dispersie folosesc 314 unități comparabile, iar testele cu ICM 289. Componenta individuală provine din 57.333 de situații validate ale Comparatorului, dintre care 54.347 aparțin grupurilor sanitare evaluabile în scenariile proiectului.

Studiul distinge între date observate, estimări contrafactuale și scenarii normative. Valoarea de 165,9 mil. lei/lună nu este un drept salarial restant; scenariul de impact nu este o prognoză; iar «continuitatea» din execuția bugetară este un proxy larg.

Forma integrală a studiului poate fi găsită aici: https://solidaritatea-sanitara.ro/studiul-privind-evolutia-recompensei-suplimentare-angajatilor-din-sistemul-public-de-sanatate-platile-pentru-conditiile-de-munca-si-pentru-asigurarea-continuitatii-activitatii/

Comitetul Director

Persoane de contact

Predica Gabriel (Prim-vicepreședinte FSSR) – 0 737 028 094

Zaharia Mihaela (Prim-vicepreședinte FSSR) – 0 786687782

Ciora Anca (Copreședinte FSSR) – 0 736 654 336

Bulboacă Daniel (Prim-vicepreședinte FSSR) – 0 740 488 812

[1]  „Recompensa suplimentară” reunește sporurile pentru condiții de muncă și un proxy bugetar larg al continuității.