Concluziile studiului privind impactul pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate

Comunicat de presă

Concluziile studiului privind impactul pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate

 

Federația „Solidaritatea Sanitară” publică rezultatele studiului pe tema Impactul pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate, obținute în cadrul unei cercetări bazată pe un chestionar ce a evaluat percepția salariaților.

Dintre cele mai importate informații oferite de studiu fac parte estimarea procentului/numărului de lucrători infectați, tabloul efectelor negative ale pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate și indicarea principalelor așteptări pe care aceștia le au. Suplimentar, lectura concluziilor extinse și a răspunsurilor la întrebările deschise oferă o adecvată descriere a situației actuale prezentată în cuvintele respondenților la studiu

Principalele concluzii:

 Cca. 10% dintre respondenți au indicat că au fost deja infectați SARS-CoV-2. Procentul este în cea mai mare măsură aplicabil medicilor și, mai ales, asistentelor medicale.  În măsura în care acesta este procentul real al lucrători din sănătate care au fost infectați, am ajunge la un total de cca. 30.000 de lucrători care au fost deja infectați SARS-CoV-2, în loc de 6300 (numărul lucrătorilor cunoscuți a fi fost infectați). Asistentele medicale au ponderea cea mai mare din totalul lucrătorilor infectați și au procentul cel mai mare de infectare dintre categoriile profesionale.

18,2% dintre respondenții (113) care au declarat că au fost infectați au indicat că au făcut o formă gravă sau severă a bolii COVID-19.

Cca. 28% dintre respondenți au indicat că nu au fost testați SARS-CoV-2 (în condițiile în care cred că ar fi fost cazul); doar cca. 36% dintre respondenți afirmă că au fost testați ori de câte ori a fost nevoie.

Cca. 22% dintre respondenți consideră că măsurile luate de unitate pentru siguranța și protecția salariaților sunt insuficiente iar 44,6% cred că sunt parțial eficiente;  doar cca. 31% apreciază că sunt suficiente.

Disconfortul accentuat (cca. 73%), creșterea timpului alocat fiecărei manopere (66%) și îngreunarea comunicării cu pacienții (63,7%) sunt principalele efecte ale echipamentelor individuale de protecție. Din punctul de vedere al amenințărilor la adresa sănătății personale cca. 55% dintre respondenți au indicat că echipamentul individual de protecție le generează deshidratare și 36% au indicat dermatita de contact ca efect negativ al purtării echipamentului.

Ierarhia impactului pandemiei COVID-19 este următoarea: creșterea riscului profesional (cca 66%), înrăutățirea condițiilor de muncă (cca 54%), creșterea solicitărilor cognitive (cca. 52%), creșterea complexității activității profesionale (cca. 47%). Din perspectiva impactului pandemiei COVID-19 se remarcă reducerea accesibilității serviciilor medicale (cca. 43%).

Deși Guvernul s-a angajat să limiteze la 3 ore activitatea continuă în același echipament individual de protecție, 68,2% dintre respondenți au indicat că nu beneficiază de acest drept asociat protecției muncii. De asemenea, 42% dintre respondenți nu au beneficiat de drepturile privitoare la supravegherii copiilor.

36% dintre respondenți consideră că le-ar fi utilă consilierea psihologică în această perioadă.

67% dintre respondenți consideră că rolul social al profesiei s-a modificat suficient de mult în această perioadă pentru a necesita și o modificare corespunzătoare a statusului social.

Principalele solicitări/așteptări pe care le au respondenții, în ordinea ierarhică generată de punctajul maxim, sunt: asigurarea materialelor de protecție (92,2%), asigurarea finanțării unităților sanitare (89.3%), raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază actual (87%), acordarea sporului pentru combaterea epidemiei (86,4%), creșterea sporurilor pentru condiții de muncă peste nivelul minim (cca. 83%), testarea SARS-CoV-2, periodică și gratuită, a tuturor salariaților.

Răspunsurile la întrebările deschise oferă un tabloul adecvat al problemelor cu care se confruntă lucrătorii din sănătate. Amploarea și conținutul lor indică o lipsă acută a dialogului cu aceștia. Recomandăm lectura lor atentă ca formă de a lua cunoștință de problemele cu care se confruntă lucrătorii din sistemul sanitar și de a el ști așteptările și speranțele.

Preocuparea salariaților față de protecție ocupă primul loc în ordinea preferințelor și a măsurilor indicate/solicitate. Nemulțumirea față de absența adecvării salariilor și sporurilor la contextul actual ocupă al doilea loc în ordinea celor indicate de salariați în cadrul răspunsurilor la întrebările deschise.

Accentuarea problemelor de sănătate pe fondul amplificării eforturilor și a înrăutățirii condițiilor de muncă este una dintre problemele ce afectează grav o parte a salariaților.

Tabloul efectelor negative ale pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate, schițat de respondenți, are următoarele caracteristici:

  • Alterarea stării de sănătate
  • Numeroase simptome și afecțiuni determinate de utilizarea echipamentului individual de protecție
  • Creșterea sarcinilor și înrăutățirea condițiilor de muncă
  • Modificarea programului de muncă în dauna salariaților
  • Deteriorarea severă a echilibrului dintre viața profesională și viața de familie
  • Semnificative perturbări ale vieții afective
  • Sunt evidente efectele presiunii psihice
  • Nivelul foarte ridicat de stres
  • Salariații au tot mai numeroase temeri și angoase
  • Viața socială le este profund tulburată de stigmatizarea pe care o suferă
  • Sunt indicate perturbări ale atenției
  • Deficitul echipamentelor individuale de protecție generează o presiune suplimentară
  • Calitatea serviciilor medicale este afectată negativ în multe cazuri
  • Comunicarea cu pacienții și colegii este perturbată
  • În unele cazuri survine o scădere a veniturilor
  • Modificările profesionale pornesc de la scăderea accesului la pregătirea continuă și merg până la schimbarea de facto a specializării.

 

Forma completă a studiului poate fi găsit aici[1]

 

                                                                                                                       Biroul de presă

 

 

ANEXA nr. 1

Precizări metodologice privind cercetare sociologică

 

Cercetarea comandată de Federația „Solidaritatea Sanitară” a fost desfășurată în Cadrul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, având la bază un chestionar de opinie adaptat consultării publice[2], aplicat în  perioada 24.09-12.10.2020.

Chestionarul s-a adresat tuturor categoriilor de salariați din sănătate, indiferent de forma de proprietate a unității în care-și desfășoară activitatea, invitația de completare fiind transmisă:

  1. a) către 45.000 de lucrători din sectorul sanitar din toate regiunile țării, țintiți prin intermediul adreselor de e-mail (din baza de date a CCDSS). Această variantă de diseminare a chestionarelor apelează la persoane despre care știm cu certitudine că au calitatea de angajați ai sectorului sanitar. Aceste persoane au primit chestionarul pe e-mai împreună cu un cod unic de completare, având posibilitatea de a completa un singur chestionar.
  2. b) Către toți salariații din Sănătate care utilizează rețeaua de socializare Facebook, prin aplicațiile specifice dezvoltate în cadrul acesteia, utilizând ca punct central o pagină FB urmărită de 56.000 de persoane și o infrastructură de diseminare a informației pe acest canal ce ajunge la 115.000 de salariați din sănătate.

Precizăm că prima variantă (a) de distribuire este cea standard, ea oferind marea majoritatea a răspunsurilor. Varianta b) are predominant rolul de control, permițând totodată completarea limitelor variantei a).

Au răspuns la invitația de a completa chestionarul 1709 salariați, 1130 dintre ei furnizând răspunsuri complete. Chestionarele cu răspunsuri incomplete au fost eliminate din prelucrarea finală, fiind reținute în studiul final un număr de 1130 chestionare.

[1] https://solidaritatea-sanitara.ro/studiul-evaluarea-impactului-pandemiei-covid-19-asupra-lucratorilor-din-sanatate/

[2] Conținutul chestionarului poate fi găsit aici: https://solidaritatea-sanitara.ro/platformacercetare/index.php?r=survey%2Findex%2Fsid%2F617235%2Fnewtest%2FY%2Flang%2Fro&fbclid=IwAR0BcQStTMwzHwz82LlQGf6WgvjsqJGR-5P4-WJskOOaQs_a4HK4B00j4gY

 



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-o apreciere mai jos:


etichete

Lasă un răspuns