Creșterea salariilor este corelată cu scăderea corupției din sănătate

Contrar celor prezentate de unii reprezentanți ai Guvernului, informațiile oficiale demonstrează că creșterea salariilor din sănătate este corelată cu scăderea corupției personalului din sănătate. Creșterea salariilor angajaților din sănătate este corelată și cu creșterea mulțumirii pacienților privind calitatea serviciilor medicale. Suplimentar, creșterea salariilor din perioada 2015-2017 este corelată cu o scădere a plăților informale cu 9 puncte procentuale. Principalele informații sunt obținute din sursele oficiale, abilitate în culegerea datelor privind impactul „șpăgii în sănătate” și nivelul de satisfacției al pacienților. Este vorba de datele culese și publicate constant de Ministerul Sănătății, obținute în cadrul Mecanismului de feedback al pacientului (1).

Analiza acestor date oficiale (accesibile publicului) efectuată de experții Federației „Solidaritatea Sanitară” indică următoarele:

– Impactul „șpăgii în sănătate” este mult mai mic decât cel vehiculat de unii oficiali. Datele demonstrează o pondere mică a condiționării actului medical, situată la cca. 3%. Precizăm că aceste date nu indică faptul că 3% dintre salariați condiționează furnizarea serviciilor medicale, ci este vorba de faptul că 3% dintre pacienți au indicat că prestarea actului medical le-a fost condiționată, în multe cazuri fiind vorba de aceleași persoane care au un astfel de comportament inadecvat statutului profesional.

– O scădere a ponderii condiționării actului medical concomitent cu creșterea salariilor (valabilă în măsura în care creșterea salariilor a fost făcută pe criterii etice). Scăderea este pe măsura creșterilor salariale reale, nu pe ceea a creșterilor salariale prezentate de Guvern (2).

– Ponderea condiționării actului medical este influențată de înșelarea așteptărilor salariale: distanța mare dintre promisiunile guvernamentale și realitatea resimțită de salariați diminuează viteza de scădere a acestei variabile.

– Având în vedere tipul de informații culese în cadrul acestui mecanism, Ministerul Sănătății nu asimilează plățile informale cu corupția (deoarece nu culege informații pe tema plăților informale). Considerăm că această abordare este corectă, plățile informale neputând fi asimilate cu corupția salariaților, ele având o cauzalitate multiplă (3).

– Creșterea salariilor este o măsură corectă inclusiv din perspectiva reducerii corupției. Problema o constituie modalitatea în care este făcută, respectiv numărul de mare de inechități care-o însoțesc, acestea generând multiple insatisfacții ce atenuează efectele pozitive ale creșterilor salariale.

Reamintim că Federația „Solidaritatea Sanitară” respinge categoric condiționarea actului medical de către salariați, acesta fiind un act de corupție. Declarațiile oficiale influențează percepția populației.

În măsura în care aceste declarații sunt la distanță de informațiile obiective, culese prin intermediul canalelor oficiale, ele creează în mod nedrept o imagine negativă a salariaților din sistemul public de sănătate. Datele prezentate, disponibile public, indică pericolul cultivării unei imagini artificiale a ponderii corupției în sectorul sanitar, ascunzând impactul pozitiv al creșterilor salariale și posibilitățile de optimizare a acestui impact.

În același timp, suntem siderați de lipsa de reacția a organismelor profesionale față de această problemă, în condițiile în care acestea au ca atribuții esențiale apărarea imaginii fiecăreia dintre profesii, fiind obligate să prezinte informațiile reale, bazate pe dovezi. Considerăm totodată că cele cca. trei procente de cazuri în care a intervenit condiționarea actului medical pot fi eradicate prin exercitarea atribuțiilor legale ale organismelor profesionale. În acest sens, solicităm Ministerului Sănătății, în calitate de instituție care a acordat prerogativele de control asupra profesioniștilor din sănătate către organismele profesionale, să determine aceste instituiții să-și facă datoria.

Anexăm la prezentul comunicat analiza Câțiva indicatori privind impactul corupției asupra salariaților din sănătate. O perspectivă sintetică.

(1) http://www.ms.ro/organizare/compartimentul-de-integritate-2/#tab-id-5

(2) Este firesc reprezentanții Guvernului să fie nemulțumiți de impactul creșterilor salariale asupra corupției dacă măsoară impactul creșterilor salariale raportându-se la promisiunile sale și nu la efectele reale ale legii salarizării. Având în vedere creșterile salariale de care beneficiază reprezentanții săi am fi mulțumiți dacă ele ar avea același impact asupra corupției precum cel din sănătate, situând-o la 3%.

(3) Această interpretare este confirmată și de Comisia U.E. în cadrul Raportului de țară din 2018 privind România, așa cum arătăm în anexă.

 

Comitetul Director

16 ianuarie 2019

 

 

Câțiva indicatori privind impactul corupției asupra salariaților din sănătate. O perspectivă sintetică[1]

 

Precizări metodologice

Informațiile din prima parte a acestei anexe sunt rezultate în urma prelucrării datelor publice, oferite în cadrul Mecanismului de feed-back al pacientului http://www.ms.ro/organizare/compartimentul-de-integritate-2/#tab-id-5

În statistică este aplicabilă o regulă fundamentală: corelația nu înseamnă cauzalitate. Însă, dacă admitem că această regulă a statisticii este aplicabilă relației dintre salarii și condiționarea actului medical, atunci tema „șpăgii din sănătate” suprapusă peste discuțiile despre salarizare este o temă falsă. Cu alte cuvinte, fie admitem existența unei legături cauzale, și atunci discuția este purtată în acești termeni, fie o respingem, și atunci evităm suprapunerea problemei corupției peste cea a salarizării. În continuare vom indica corelațiile existente între diferitele variabile.

Variabila creșteri salariale trebuie interpretată din perspectiva rezultatelor furnizate de studiile noastre anterioare. Sintetic:

  • Există o creștere a salariilor de bază,[2] ei corespunzându-i o creștere mai mică (în unele cazuri mult mai mică; în câteva cazuri chiar o scădere) a veniturile salariale nete.
  • Creșterile salariale (înțelese ca creșteri ale veniturilor nete salariale) sunt asimetrice și fără criterii clare și obiective de diferențiere, fiind însoțite de un grad de insatisfacție a salariaților. Cu alte cuvinte, există un număr semnificativ de cazuri în care salariații au beneficiat de creșterea veniturilor nete însă au percepție negativă asupra creșterilor salariale, determinată de ceea lipsa de echitate (percepută) a acestor creșteri salariale.

Condiționarea actului medical

 

Figură 1

Există o corelație semnificativă între creșterea salariilor angajaților din sănătate și scăderea ponderii condiționării actului medical. Corelația este mult mai mare în cazul creșterilor salariale din anul 2016 (efectuate prin legea 250/2016) decât în cazul creșterilor salariale din martie 2018 (legea 153/2017); în măsura în care poate fi vorba de o relație cauzală, pot fi vizibile influențele negative introduse de anomaliile legii salarizării. Această ipoteză tinde să fie confirmată și de scăderea pe care indicatorul condiționare îl înregistrează în luna iunie 2018, ca urmare a așteptărilor create de Acordul încheiat cu Guvernul, respectiv de OUG 41/2018. Odată infirmate așteptările indicatorul a revenit la tendința inițială de descreștere lentă.

Satisfacția pacienților față de calitatea serviciilor medicale

Figură 2

Există o corelație între creșterea gradului de satisfacție al pacienților față de serviciile medicale de care au beneficiat și creșterile salariale. Înșelarea așteptărilor angajaților în privința creșterilor salariale este însoțită de o scădere a gradului de satisfacție al pacienților, cea mai vizibilă variație fiind în luna aprilie 2018 (luna în care au fost încasate primele venituri aferente creșterilor salariale din martie 2018).

Câteva informații furnizate de Comisia U.E. despre corupția din sistemul sanitar românesc

Percepția cetățenilor privind impactul plăților informale

Unica sursă de date privind amploarea plăților informale o constituie cercetările desfășurate/comandate de Comisia U.E.

Figură 3[3]

 

Figură 4

Figură 5                                                                                                     Figură 6

 

Compararea celor două variabile indică o diferență semnificativă: condiționarea actului medical s-a ivit în cca. 4% dintre cazuri în anul 2017 (și în cca. 3% dintre cazuri în 2018), în timp ce plățile informale s-au ivit în 19% dintre cazuri (nu există date pentru anul 2018).

Răspândirea plăților informale trebuie analizată în funcțiile de cauzele care le determină. Cităm în acest sens raportul Comisiei UE:

„Plățile informale sunt determinate într-o anumită măsură de faptul că pacienții sunt obișnuiți să ofere daruri după servicii (în special pacienții mai în vârstă și cei din zonele rurale). Totuși, plățile sunt oferite în avans în schimbul accesului (mai rapid) la servicii medicale, accesului la servicii medicale mai bune sau în schimbul unor certificate medicale false care dau dreptul pacienților la concediu de boală, certifică dizabilități și dau dreptul la pensionare anticipată.”[4]

Figură 7[5]

Figură 8[6]

Această figură confirmă o scădere a impactului plăților informale din sănătate cu 9 puncte procentuale în anul 2017 față de anul 2013 (nu există informații pentru anul 2018). Această scădere este corelată cu creșterile salariale din anul 2015 și cele din anul 2016.

Dimensiunile corupției din sănătate

„Corupția în sectorul sănătății acoperă un spectru vast: practica larg răspândită a plăților informale, practicarea meseriei atât în clinici publice, cât și în clinici private, precum și corupția legată de achiziționarea dispozitivelor medicale, de autorizarea și achiziționarea medicamentelor, de numirea managerilor de spitale sau a funcționarilor din cadrul Ministerul Sănătății, precum și corupția existentă în sistemul de formare pentru profesia de medic.”[7]

Percepția asupra corupției

Percepția asupra corupției nu este un indicator direct al corupției, ci unul al imaginii pe care o are corupția în rândul populației. Percepția populației asupra corupției din sănătate este corelată cu percepția pe care o are populația asupra corupției existente la nivelul întregii societăți.

 

Figură 9[8]

Figura nr. 9 arată faptul că nivelul corupție percepute din sănătate (indicată de cca. 65% dintre cetățeni) este mai mic decât corupție existente la nivelul întregii societăți (indicată de cca. 93% dintre cetățeni).

 

Director,

Rotilă Viorel

 

 

[1] Analiză realizată de experții Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”.

[2] La medici și asistentele medicale în martie 2018 și începând cu ianuarie 2019 (veniturile urmând să fie încasate în februarie 2019) la restul personalului din sănătate.

[3] Comisia U.E., Special Eurobarometer 470, Corruption, 2017, P. 85.

[4] Updated Study on Corruption in the Healthcare Sector, Final report, 2017, Ecorys, European Commission, p. 96. https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/20170928_study_on_healthcare_corruption_en.pdf

[5] Comisia U.E., Special Eurobarometer 470, Corruption, 2017, P. 86.

[6] Comisia U.E., Special Eurobarometer 470, Corruption, 2017, P. 86 (extras).

[7] Comisia U.E., Raportul de țară din 2018 privind România, p. 39, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european-semester-country-report-romania-ro.pdf

[8] Figură preluat din Updated Study on Corruption in the Healthcare Sector, Final report, 2017, Ecorys, European Commission, p. 104 https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/20170928_study_on_healthcare_corruption_en.pdf



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-o apreciere mai jos:


2 comentarii

  • TOMUTIU JENICA

    Buna seara,mentionez ca lucrez in sistemul sanitar de peste 20 de ani ca si asistenta medicala generalista grad pricipal la medic de familie,cel putin la medicul de familie nu se pune problema spagii,traind in mediul rural situatia socio-economica a populatiei este sub media traiului decent.Nu am fost si nu sunt de acord cu spaga,indiferent de domeniu,fiecare sa-si faca munca pentru care este platit,chiar foarte bine comparativ cu noi cei care suntem la medic de familie si aici nu inteleg discrepanta salariala,eu ca si asistenta medicala primesc in mana 1500 de ron pentru ca 1000 de ron i-mi ia statul pentru diverse cotizatii ,iar colegele mele din spital si ambulator primesc 5000de ron sau mai bine.Totusi nimeni nu face nimic ,practic noi nu suntem considerati ca facand parte din sistemul sanitar,rugamintea mea este ca totusi cineva sa se gandeasca si la noi,suntem bataia de joc a sistemului.

  • Dan Blagutiu

    Vă mulțumesc pentru implicarea dusă până la maxim. Vă susțin în acest demers, ca de altfel și în celelalte; sper să trăim vremuri mai bune cândva, dar e drum lung până acolo. Depinde acest lucru de fiecare din noi

Lasă un răspuns la Dan Blagutiu Anulează răspunsul