FSSR participă la întâlnirea grupului tehnic de lucru pe proiectul legii salarizării, care se desfășoară astăzi, la Ministerul Muncii

Fidelă obligației de reprezentare a interesele angajaților din sănătate la nivelul maxim de diligență, utilizând orice oportunitate de negociere sau participare la activitățile tehnice de elaborare a unor acte normative, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) participă la întâlnirea grupului tehnic de lucru pe proiectul legii salarizării, partea privitoare la Sănătate, care se desfășoară astăzi, 22.07.2026, la Ministerul Muncii.

Considerând această întâlnire drept activitate a unui grup tehnic de lucru, la întâlnire vor participa în special experți din partea FSSR.

FSSR consideră că opoziția de principiu față de o nouă lege a salarizării încalcă obligația de reprezentare onestă a angajaților din sănătate din două rațiuni esențiale:

• Presupune refuzul unei creșteri a cheltuielilor salariale cu cca. 10%, care poate fi dirijată în mod etic prin modificarea proiectului de lege.
• Constituie o ratare a posibilităților de a corecta erorile și inechităților actualului sistem de salarizare (vom publica în curând o analiză dedicată acestei teme).

Deoarece în discuții este interesul tuturor angajaților din sănătate, FSSR indică în mod public poziția pe care o va adopta în cadrul acestui grup tehnic de lucru, în completarea solicitărilor pe care le-a înregistrat deja la instituțiile statului.

(I) Erorile structurale

Din perspectiva adecvării sale la modul de funcționare și interesele sistemului sanitar, proiectul legii salarizării are o serie de erori structurale, pe care le-am indicat în mod repetat în întâlnirile avute în cadrul grupului tehnic de lucru de la Ministerul Muncii și, în completarea acestuia, de la Ministerul Sănătății, ele regăsindu-se ca atare în toate documentele înregistrate de FSSR la instituțiile statului și făcute publice. Indicăm în continuare pe cele mai importante dintre ele (completarea lor putând fi găsită în solicitările înaintate de FSSR) :

(1) Efectul „creșterea salariilor de bază care scade veniturile” (creșterea centrată pe salariile de bază, dublată de scăderea sporurilor)

Proiectul de lege continuă eroarea comisă prin OUG nr. 19/2024 (creșterea asimetrică a veniturilor salariale prin creșterea doar a salariilor de bază), accentuându-i totodată efectele negative. Dacă OUG nr. 19/2024 a crescut la un nivel mult mai redus veniturile salariale ale angajaților care contribuie la asigurarea permanenței și lucrează în condiții de muncă deosebit de periculoase, grele etc., comparativ cu angajații care nu se încadrează în această categorie, proiectul de lege amplifică această asimetrie până la nivelul în care categoriile de personal cu nivelul cel mai mare de încărcarea profesională nu vor avea creșteri ale veniturilor salariale lunare sau chiar vor suferi diminuări ale acestora (prin reducerea pe finanțarea participării la asigurarea permanenței).

(2) Reducerea drepturilor salariale aferente participării la asigurarea continuității

Am indicat în mod repetat că mecanismul plăților tranzitorii, conceput în proiectul de lege, nu acoperă (prin intenția inițiatorilor) drepturile aferente asigurării continuității (sporul de tură sau de noapte, sporurile de gardă, tariful orar suplimentar pentru lucrul în zilele libere legale și de sărbătoare).

După o serie de întâlniri am reușit să corectăm doar problema sporului de tură la un nivel satisfăcător.

Deși au fost de acord cu o discretă creștere față de nivelul inițial pentru restul drepturilor, ele nu sunt încă la un nivel satisfăcător.

Exemplul cel mai evident este în cazul tarifului orar suplimentar pentru lucrul în zilele libere legale și de sărbătoare (care înlocuiește sporul pentru aceste drepturi).

În acest moment sporul pentru lucrul în zilele libere legale și de sărbătoare nominal este la nivelul de 100%. FSSR solicită ca aceasta să fie referința pentru tarifului orar suplimentar pentru lucrul în zilele libere legale și de sărbătoare (mai ales în condițiile în care Codul Muncii prevede clar că sporul pentru lucrul în zilele de sărbătoare trebuie să fie de 100%).

Din cauza blocării anuale a acestui drept din 2018 până în prezent și, mai ales, din cauza intervenției asimetrice efectuate prin OUG 19/2024, nivelul real al acestui spor este, pe medie, de 66% din nominal, raportat la salariul de bază în plată.

După lungi discuții, ultima variantă propusă în proiectul de lege a fost creșterea tarifului orar suplimentar la 30% din tariful orar la salariului de bază. Or, chiar dacă am lua în considerare creșterea medie a salariilor de bază de cca. 19%, suma aferentă tarifului orar suplimentar în zilele libere legale și de sărbătoare ar ajunge la  maxim echivalentul a 36% raportat la salariul de bază în plată, reprezentând o scădere cu cca. 30 puncte procentuale față de nivelul actual. În condițiile în care drepturile aferente recompensei pentru participarea la asigurarea continuității nu sunt acoperite de sumele tranzitorii, aceste diferențe devin scăderi ale veniturilor salariale lunare.

Alături de sumele aferente indemnizației de hrană și altor drepturi salariale, cca. 30 puncte procentuale față de nivelul actual a drepturilor salariale pentru lucrul în zilele libere legale și de sărbătoare intră în categoria celor ce generează pierderi salariale efective, dovezile bazate pe calcule contrazicând în mod evident declarațiile oficiale.

(3) Reducerea sporurilor pentru condiții de muncă fără a diferenția salariile de bază pe locurile de muncă

Deși am solicitat în mod repetate introducerea celor două categorii de grilele de salarizare specifice (cele patru categorii de grile de salarizare existente în actualul proiect de lege la care se adaugă grila adițională bazată pe introducerea unor sporuri pentru condițiile de muncă în salariul de bază), ne-a fost refuzată în mod constant această solicitare, spunându-ne că le vom negocia la Ministerul Sănătății, în intervalul de negociere stabilit de proiectul de lege.

Am indicat în mod repetat că intervalul este prea mic pentru a permite crearea celor două categorii de grile și că ele ar trebui create în lege, pentru a putea genera angajaților din sănătate predictibilitatea veniturilor.

Suplimentar, după cum am putut constata, acum Ministerul Sănătății declara public ca nu a solicitat negocierea acestor grile de salarizare, putându-se înțelege sprijinirea ideii ca ele să fie în lege.

(4) Tratamentul aplicat sporurilor pentru condițiile de muncă

FSSR a solicitat în mod permanent trei intervenții esențiale pe tema sporurilor pentru condițiile de muncă, menite să genereze predictibilitate atât pentru angajați, cât și pentru finanțarea unităților sanitare:

• Completarea locurilor de muncă repartizate pe categorii de sporuri aferente condițiilor de muncă (prin includerea tuturor celor indicate în Legea nr. 153/2017). Din forma inițială a proiectului de lege lipseau o serie de locuri de muncă.
• Introducerea nivelurilor minime, garantate, ale sporurilor pentru condițiile de muncă. În absența acestei referințe angajații nu pot cunoaște toate drepturile salariale minim garantate iar autoritățile statului nu știu care este nivelul necesar de finanțare (simulările de impact nu sunt posibile).
• Creșterea nivelului sporurilor condițiilor de muncă față de cel propus în proiectul de lege, dublată de introducerea diferenței în salariile de bază. Proiectul de lege propune o scădere a plafoanelor maxime ale sporurilor pentru condiții minime cu peste 40%. FSSR solicită ca acestea să nu depășească 30%, cu condiția obligatorie a introducerii acestei diferențe în salariile de bază, pe mecanismul variantei negociate în anul 2023 cu Ministerul Sănătății.

Soluția pe care au ales s-o instituie reprezentanții autorităților intră în mod flagrant în contradicție cu solicitările FSSR și, mai ales, cu interesele sistemului sanitar, ea fiind bazată pe următoarele linii de intervenție:

–         Introducerea limitării la 20% a sporurilor la nivelul ordonatorului principal de credite.

–         Introducerea unei limitări suplimentare, care nu are izvorul în angajamentele asumate de România prin PNNR: aplicarea limitei de 20% la nivelul ordonatorului principal de credite pe surse de finanțare. Așa cum am prezentat la întâlnirile anterioare grupului tehnic de lucru, această măsură blochează/limitează acordarea sporurilor pentru condiții de muncă la o medie de 20% pentru cca. 90% dintre spitalele de monospecialitate, în condițiile în care angajații acestora intră în categoria celor care ar beneficia de 50%. Altfel spus, suntem în situația unui drept dintr-o lege care este anulat de procedura din aceeași lege.

–         Eliminarea indicării locurilor de muncă pe categorii de sporuri. Această măsură amplifică incertitudinea privitoare la aceste categorii de venituri.

–         Introducerea unei limitări adiționale prin alin. (7) al art. 7 din Cap II, Anexa nr. II din proiectul de lege. Dincolo de faptul că prevederea este cvasi-imposibil de aplicat, calculele arată că această măsură introduce o limitare adițională a sporurilor pentru condițiile de muncă la 15% pentru întregul sector sanitar.

Toate aceste limitări adiționale intră în mod flagrant în conflict cu realitățile sistemului sanitar. Efectul lor cumulat este reducerea la o medie de maxim 15% a diferenței medii dintre veniturile salariale aferente diferitelor locuri de muncă, cu riscul de a cauza plecarea angajaților de la locurile de muncă cu condiții dificile și complexitate mare.

(5) Proiectul de lege nu conține nici una dintre măsurile de adecvare a salarizării și introducerii salarizării suplimentare în funcție de performanță solicitate de FSSR, multe dintre ele fiind prevăzute în strategiile Ministerului Sănătății.

(II) Erorile de procedură

Alături de seria lungă a erorilor structurale desfășurarea activității grupului tehnic de lucru din cadrul Ministerului Muncii a evidențiat și o serie de erori procedurale, care determină accentuarea gradului de neîncredere a partenerilor sociali și a angajaților din sănătate în rezultatele activității. Indicăm în continuare pe cele mai importante dintre ele, motivul esențial fiind cel al necesității corectării acestor proceduri.

1. a) Refuzul de a transpune cele convenite în cadrul grupurilor specialitate de lucru

Federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector Sănătate au construit împreună cu Ministerul Sănătății o variantă a Cap. II, din Anexa II a proiectului legii salarizării, transmisă de FSSR către grupul tehnic de lucru. Prea puține aspecte din cele convenite au fost preluate în noua formă a proiectului de lege, aceasta fiind una din cauzele esențiale ale menținerii și agravării unor aspecte.

1. b) Opacitatea activității grupului tehnic de lucru

Experții FSSR au solicitat în mod constant grupului tehnic de lucru datele privind impactul fiecăreia dintre măsuri împreună cu accesul la bazale de date și simulările efectuate.

Mai mult decât atât, ca dovadă a bunei credințe, FSSR a pus la dispoziția membrilor grupului tehnic de lucru baza de date Exanalitica, care permite accesul la o serie întreagă de informații privind spitalele publice din România.

Ratând reperele normalității dialogului social, grupul tehnic de lucru nu a furnizat informațiile solicitate. Mai mult decât atât, prin acest refuz nu este onorată obligația de a furniza informațiile aferente impactului fiecărei măsuri.

1. c) Modificări structurale neconvenite

Relația de parteneriat, stabilită de dialogul social, sau cea specifică experților unui grup tehnic de lucru presupune respectarea cadrului procedural în care se propune o variantă inițială, părțile vin cu propuneri, pe baza lor se restructurează variantele ulterioare. În felul acesta părțile implicate urmează un traseu logic al construcției tehnice a proiectului de act normativ.

Activitatea grupului de lucru nu respectă aceste reguli de activitate, situația fiind evidențiată de faptul că în a doua variantă a proiectului de lege în partea privitoare la sănătate au apărut o serie de modificări care nu au fost discutate. Cele mai evidente sunt eliminarea indicării locurilor de muncă ce beneficiază de sporuri pentru condiții de muncă, introducerea unor limitări suplimentare a sporurilor pentru condițiile de muncă, introducerea regulii scăderii unor coeficienți de salarizare proporțional cu creșterea lor.

1. d) Refuzul utilizării expertizei specifice celor care cunosc sistemul sanitar

Ansamblul prevederilor proiectului de lege și modificările din a doua variantă indică lipsa de cunoaștere a sistemului sanitar.  Spre exemplu, în cazul sporurilor pentru condițiile de muncă proiectul de lege operează cu ipoteza unei reduceri continue ale sporurilor pentru condițiile de muncă deosebit de periculoase. În același timp însă, la indicațiile Ministerului Sănătății și ale CNAS (care au luat în considerare evoluția indicatorilor demografici și de morbiditate pe patologii specifice) o serie întreagă de spitale din întreaga țară au intrat într-un proces de restructurarea a activității, centrat pe creșterea numărului de paturi de îngrijiri paliative, pentru a satisface o nevoie socială evidentă. Or, prin specificul lor, angajații care lucrează în serviciile de îngrijiri paliative intră în categoria celor care beneficiază de sporul pentru condiții deosebit de periculoase, fiind astfel evident că numărul lor va crește semnificativ în următoarea perioadă.

Alături de propunerile oficiale înaintate, respectarea regulilor precizate mai sus constituie condiția esențială pentru construcția unui proiect de lege care să genereze o creștere etică a veniturilor salariale lunare pentru un număr mare de angajați, fără a antrena reduceri ale veniturilor salariale pentru nici unul.

Comitetul Director

Persoane de contact

Predica Gabriel (Prim-vicepreședinte FSSR) – 0 737 028 094

Zaharia Mihaela (Prim-vicepreședinte FSSR) – 0 786687782

Ciora Anca (Copreședinte FSSR) – 0 736 654 336

Bulboacă Daniel (Prim-vicepreședinte FSSR) – 0 740 488 812