Inechitățile actualului sistem de salarizare din sectorul public de sănătate

Trebuie să ne întrebăm atât cât ar pierde angajații din sănătate în urma noului proiect de lege cât și care ar fi pierderea pe care o suferă dacă nu corectăm inechitățile actualului sistem de salarizare.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România lansează studiul „Inechitățile actualului sistem de salarizare din sectorul public de sănătate”, cea mai amplă radiografie realizată până acum a modului în care sunt plătiți efectiv angajații din spitalele publice: 57.333 de situații salariale individuale validate, din 353 de spitale, cuplate cu datele oficiale CNAS privind activitatea, personalul și finanțarea celor 372 de spitale publice. Toate rezultatele sunt calculate programatic din surse primare și sunt reproductibile.

Studiul documentează șase categorii de inechități ale sistemului actual:

• Aceeași normă de lege valorează diferit în funcție de categoria profesională: sporul de 85% pentru ATI valorează, în bani reali, 75% din salariul în plată pentru medici, 61% pentru asistenți și doar 34% pentru personalul auxiliar, pentru același loc de muncă și același risc.
• Erodarea continuă a sporurilor, calculate la salariile din 2018, în loc de salariul în plată, produce pierderi de 721–1.596 lei/lună pe angajat și un decalaj total de circa 208 milioane lei/lună (~2,5 miliarde lei/an), suportat în cea mai mare parte de asistenți și de personalul auxiliar, adică de salariile medii și mici.
• Pentru aceeași funcție, aceeași vechime și același tip de secție, diferența de venit net între spitale atinge 25% (~1.750 lei/lună). Nu munca sau condițiile de muncă, ci spitalul angajator decide venitul.
• Recompensa nu urmează munca: peste 80% din diferențele de plată dintre spitale pentru muncă identică nu au nicio legătură cu activitatea, complexitatea sau deficitul. Spitalele cu cel mai mare deficit de personal au simultan cea mai mare încărcare pe angajat și cele mai mici salarii, o dublă penalizare a exact acelor colective care țin sistemul în funcțiune în condițiile cele mai grele.
• Personalul TESA are salarii de bază diferite pentru aceeași muncă Între spitale, câștigul mediu al categoriei variază de peste 3 ori.
• Stimulentele salariale (~71 milioane lei/lună) sunt distribuite netransparent, concentrate în puține spitale și necorelate cu performanța, un strat suplimentar de inechitate.

Inechitățile sistemului actual au următoarele surse majore, în ordine cronologică și cauzală:

1. a) Mecanismul de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017: acordarea în etape diferite a creșterii salariilor de bază (2018 pentru medici și asistenți; 2023 pentru restul personalului) și efectul plafonării sporurilor la 30% per ordonator de credite asupra diferitelor categorii de unități sanitare, plafonul aplicat pe bugete istorice inegale a transformat un instrument de disciplină bugetară în mecanism de diferențiere arbitrară.
2. b) Actele normative anuale subsecvente, care au blocat raportarea sporurilor pentru condiții de muncă la noile salarii de bază pe măsură ce acestea au crescut, sursa directă a erodării: aceeași literă de lege, valoare reală în scădere continuă.
3. c) OUG nr. 19/2024, care a majorat exclusiv salariile de bază, cu procente diferențiate pe categorii, contribuind semnificativ la aplatizarea diferențierii dintre locuri, condiții și programe de muncă. Este relevant pentru contextul actual că acest act normativ a fost construit de decidenți împreună cu unul dintre partenerii sociali reprezentativi, în timp ce FSSR protesta împotriva creșterii doar a salariilor de bază, solicitând creșterea simetrică a tuturor drepturilor salariale, anticipând exact dinamica „salarii de bază ↑, sporuri reale ↓” pe care datele prezentului studiu o confirmă.
4. d) Absența oricărui mecanism de corelare a recompensei cu activitatea: nici complexitatea (ICM), nici deficitul, nici încărcarea nu au canal de transmisie către venit, iar finanțarea drepturilor salariale conservă diferențele istorice în loc să urmeze activitatea.

Relevanța pentru legea salarizării: studiul cuantifică și scenariul alternativ pe care legislația actuală îl conține deja, plata drepturilor existente la salariul de bază în plată ar costa circa 266 milioane lei/lună (3,2 miliarde lei/an, ~10,7% din cheltuielile de personal ale spitalelor). FSSR atrage atenția că proiectul noii legi a salarizării, în forma actuală, nu corectează niciuna dintre cele șase inechități documentate, iar pe mai multe le amplifică: reduce sporurile pentru condiții de muncă, diminuează plata gărzilor și a muncii în zilele libere, coboară plafonul sporurilor la 20% pe bugete inegale și elimină diferențierea dintre specialitățile medicale.

Studiul formulează, în consecință, criteriile pe care legea trebuie să le îndeplinească, de la calcularea tuturor drepturilor la salariul în plată până la corelarea veniturilor cu riscul, complexitatea și deficitul de personal.

Cercetarea a fost realizată în cadrul Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, ca parte a preocupării constante a FSSR pentru dialog social bazat pe dovezi. Studiul integral, este disponibil la: https://solidaritatea-sanitara.ro/studiul-inechitatile-actualului-sistem-de-salarizare-din-sectorul-public-de-sanatate/

Anexăm mai jos concluziile și recomandările studiului.

Consiliul de Coordonare

Persoane de contact

Predica Gabriel (Prim-vicepreședinte FSSR) – 0 737 028 094

Ciora Anca (Copreședinte FSSR) – 0 736 654 336

Bulboacă Daniel (Prim-vicepreședinte FSSR) – 0 740 488 812

Zaharia Mihaela (Prim-vicepreședinte FSSR) – 0 786687782