Nu transformați campania de vaccinare în una de dezinformare!

Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită în mod public Ministerului Sănătății, Guvernului și Președintelui României clarificarea informațiilor incorecte publicate de reprezentanții Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) în data de 16.02.2021[1] privind impactul vaccinării anti-COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate și asistență socială. Totodată, solicităm public instituțiilor abilitate ale statului să se sesizeze și să verifice situația din perspectiva unei posibile dezinformări publice intenționate.

Considerăm că o campanie de vaccinarea onestă trebuie să aibă la bază informații corecte, fiind inacceptabil ca aceasta să se transforme într-o  campanie de dezinformare publică.

Indicăm în continuare principalele dovezi ale dezinformării publice, făcând trimitere la afirmațiile publice ale reprezentanților CNCAV.

Afirmația nr. 1 a reprezentanților CNCAV: „După vaccinarea împotriva COVID 19, infecția cu SARS-CoV-2 a scăzut cu peste 87,7% în rândul personalului din sistemul medical”

1. Corelația nu înseamnă cauzalitate

Dacă în urma vaccinării personalului medical s-a constatat o scădere cu „peste 87,7% a infecției cu SARS-CoV-2” (vom vedea ulterior că nici această afirmație nu este justificată sub această formă) atunci trebuie mai întâi eliminată posibilitatea ca această scădere să nu fie determinată de alte cauze, cum ar fi evoluția firească a pandemiei (scăderea generală a numărului de cetățeni infectați) și evoluția testării (riscul de a descoperi mai puțini lucrători infectați deoarece se testează mai puțin sau scăderea dorinței de testare a lucrătorilor vaccinați).

Suplimentar, pentru a putea lua în discuție o relație de cauzalitate între vaccinare și scăderea infecției trebuie desfășurat un studiu care să analizeze evoluția infecției la un lot egal de persoane vaccinate și persoane nevaccinate (precum cel desfășurat în Israel, de cei de la Calit,[2] având ca subiecți 300.000 cetățeni vaccinați și tot atâția cetățeni nevaccinați). În discuție este cel mult o ipoteză științifică (și o dorință colectivă, inclusiv a noastră), nu o informație bazată pe date științifice.

2. Existența corelației trebuie demonstrată

Pentru a afirma că a scăzut ponderea infectării în rândul lucrătorilor vaccinați trebuie monitorizată evoluția infectărilor în rândul acestora. Din datele publice existente, România nu desfășoară nici un studiu privind infectarea SARS-CoV-2 a lucrătorilor din sănătate vaccinați, respectiv eficiența vaccinurilor având ca subiecți acești lucrători. Alternativa o constituie desfășurarea unui astfel de studiu fără informarea și acordul lucrătorilor din sănătate vaccinați, ceea ce este foarte grav.

3. Până la ora actuală nu există dovezi științifice privind protecția oferită de vaccinurile anti-COVID împotriva infectării cu SARS-CoV-2

Din informațiile științifice existente până în acest moment vaccinurile anti-COVID-19 protejează împotriva formelor grave ale bolii, lipsind dovezile privind o protecție generală împotriva infectării (respectiv a anulării riscului ca persoanele infectate să fie purtători/transmițători ai virusului). Referindu-ne tot la studiul din Israel, rezultatele acestuia indică „o reducere cu 94% a ratei infecţiei simptomatice (s.n.) şi o scădere cu 92% a ratei formei grave a bolii”, evitând să vorbească despre absența infectării (asimptomatice) cu SARS-CoV-2 a celor vaccinați. În absența dovezilor științifice din faptul că ne dorim (și noi) să fie așa nu putem deduce că este așa.

Later edit (18.02.2021, ora 14:00): Prin „protecția protecția oferită de vaccinurile anti-COVID împotriva infectării cu SARS-CoV-2” ne referim, așa cum stabilește contextul, la protecția cetățenilor împotriva prezenței virusului în organism. Pentru acest tip de protecție (pentru protecția împotriva infectărilor asimptomatice) dovezile sunt încă insuficiente (dovadă fiind și menținerea obligației de  respectare a măsurilor de protecție la cei vaccinați). Nu am contestat eficiența măsurilor de protecție a vaccinurilor împotriva COVID-19, respectiv împotriva formelor simptomatice ale bolii, pentru aceasta dovezile fiind concludente (în limitele specificate de furnizori).

4. Dacă vaccinul ar proteja împotriva infectării (prezenței virsului în organism) atunci asta ar însemna că cei vaccinați nu mai trebuie să respecte măsurile de protecție

În absența unor date relevante privind protecția împotriva infectării (și a calității de transmițător al virusului) a celor vaccinați este necesar ca instituțiile statului să considere că nu există o asemenea protecție. În caz contrar, există riscul ca ele să transmită un fals sentiment de siguranță celor vaccinați, aceștia riscând să devină transmițători ai virusului.

Afirmația nr. 2 a reprezentanților CNCAV: „Din cele aproximativ 250.000 de persoane eligibile, până în data de 14 februarie 2021 au fost vaccinate cu ambele doze de vaccin 89.96% dintre acestea (98.84% cu o doză).”

Conform datelor oficiale[3] în prima fază a vaccinării au fost incluși toți lucrătorii din sănătate și asistență socială. Cu alte cuvinte, sunt eligibili toți lucrătorii din sectorul sănătate și din sectorul asistență socială.

1. Datele privind numărul de lucrători din sectoarele sănătate și asistență socială publicate sunt eronate

Lotul lucrătorilor din sănătate și asistență socială avut în vedere de reprezentanții CNCAV este de „aproximativ 250.000 persoane eligibile pentru faza I”. Însă, conform datelor INS (valabile pentru anul 2019) sectorul sanitar și sectorul asistență socială numără, împreună (în medie), 395.462 de lucrători. Numărul de „aproximativ 250.000 persoane eligibile” comunicat de oficialități pentru același sectoare este mai mic cu 145.462 de lucrători (excluderea de la numărătoare ar putea avea legătură, spre exemplu, cu refuzul vaccinării într-un număr mare de cazuri). Pentru o corectă informare publică ar trebui să știm care este evoluția infectărilor în cazul celor 145.462 de lucrători din sectorul sănătate și sectorul asistență socială care nu au fost incluși în categoria lucrătorilor esențiali. Nu putem exclude riscul unei „selecție statistice” preferențiale a lucrătorilor vaccinați din cele două sectoare, efectuată de cei de la  CNCAV pentru a putea raporta o campanie reușită.

2. Informațiile CNCAV nu corespund cu informațiile publice privind nivelul ezitării vaccinale pentru aceste categorii de personal

Informațiile publice oferite de reprezentanții CNCAV nu coincid cu cele colectate public de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS) pe Platforma de monitorizare a impactului COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate[4]. Conform acestor date din cei 40.627 lucrători pentru care avem informări oficiale din partea unităților sanitare privind statusul vaccinal, doar 18.555 au fost vaccinați (adică 45,67%). Datele privind numărul de lucrători din sănătate vaccinați existente pe Platforma de monitorizare a impactului COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate au fost preluate de la un număr de 106 unități publice care au transmis informațiile în mod oficial până acum, ele reprezentând aproximativ 20,314% lucrătorilor din totalul angajaților din sector public sănătate. Solicitarea informaților a fost transmisă tuturor unităților sanitare, acestea fiind rezultatele primite până în acest moment. Platforma indică atât fiecare unitară care a transmis informațiile și procentul lucrătorilor vaccinați din acea unitate cât și distribuția vaccinării pe categorii de personal.

Dacă sunt vaccinați doar cca. 50% dintre lucrători atunci nu putem atribui reducerea infectării cu 87,7% vaccinului.

3. Datele privind evoluția numărului de lucrători infectați sunt incerte

Incapacitatea inițială a instituțiilor statului de a monitoriza infectarea lucrătorilor din sănătate cu virusul SARS-CoV-2 este de notorietate, ea determinându-ne să construim Platforma de monitorizare a impactului COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate. Absența unei baze de date publice în acest domeniu, creată de instituțiile statului cu proceduri clare și transparente de colectare și prelucrare a datelor, așezate pe baze științifice, justifică în continuare neîncrederea în toate informațiile publice oficiale pe această temă.

Conform regulilor aplicabile comunicării de informații științifice, reprezentanții CNCAV au obligația să indice sursa informațiilor privind evoluția numărului de lucrători infectați, fiecare dintre cei interesați putând verifica aceste informații. Deocamdată singura sursă publică de informații publice este https://covid.solidaritatea-sanitara.ro/[5]

Semnalăm și o nereușită majoră a campaniei de vaccinare în rândul lucrătorilor din sănătate: numărul mare de cazuri în care aceștia nu s-au putut vaccina în prima fază (din diferite motive: erau infectați sau în perioada post-infecția, au ezitat inițial etc.) iar acum nu mai pot fi programați pentru vaccinare.

Constatăm că obligația de informare publică a  reprezentanților CNCAV s-a transformat din neștiință sau rea voință într-o dezinformare publică. Dacă este o acțiune intenționată atunci legea prevede sancțiuni pe care alte instituții ale statului trebuie să le aplice. Atragem atenția că dezinformările publice efectuate de instituții ale statului erodează încrederea populației, crescând ezitarea vaccinală. Astfel de dezinformări riscă să întrețină curentul antivaccin.

[1] https://www.facebook.com/ROVaccinare/videos/174729594157636/

https://www.facebook.com/ROVaccinare/posts/124795812867503

[2] https://www.agerpres.ro/mondorama/2021/02/14/coronavirus-vaccinul-pfizer-are-o-eficienta-de-94-potrivit-unui-studiu-israelian–661122

[3] https://vaccinare-covid.gov.ro/vaccinarea-sars-cov-2/procesul-de-vaccinare-in-romania/

[4] https://covid.solidaritatea-sanitara.ro/vaccinari-salariati-din-sanatate/

[5] Precizăm că evoluția din ultima perioadă este puternic afectată de ritmul raportărilor. Unitățile care ne-au transmis informațiile privind numărul de lucrători infectați au făcut acest lucru și în privința numărului de lucrători infectați SARS-CoV-2, acesta fiind principala explicație a creșterii numărului acestora în ultima perioadă.