Percepția salariaților din sănătate asupra creșterilor salariale diferă semnificativ de prezentările oficiale

Federația „Solidaritatea Sanitară” publică datele și concluziile cercetării privind satisfacția salariaților din sectorul public de sănătate față de creșterile salariale.

Principala concluzie: există o diferență semnificativă între percepția salariaților din sectorul public de sănătate asupra creșterilor salariale și modalitatea în care aceasta este prezentată în mod oficial.

Având în vedere că ponderea creșterilor reale ale veniturilor salariale trebuie judecată în funcție de creșterea puterii de cumpărare, este semnificativ faptul că doar 49% dintre respondenți au indicat că puterea de cumpărare a veniturilor lor salariale a crescut în ultimii 4 ani; 29% dintre ei au indicat că aceasta a scăzut. În măsura în care această situație este una reală[1], creșterea nominală ar putea acoperi o creștere reală mult mai mică.

Doar 50,1% dintre respondenți se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de veniturile depuse în raport cu munca depusă. Tabloul repartiției răspunsurilor sugerează o diferență esențială față de modalitatea în care Guvernul a zugrăvit creșterile salariale. În condițiile în care jumătate dintre respondenți consideră că legea salarizării nu este etică este evident că aprecierile negative sunt legate de ratarea echității.

Ratarea respectării principiilor de echitate este indicată de reprezentanți ai tuturor categoriilor profesionale. Astfel:

• Deși medicii sunt concentrați mai curând în partea stângă a curbei (pe zona mulțumiților), ei au procentul cel mai mari de abțineri de la o judecare tranșantă a echității legii salarizării. Mai mult decât atât, diferența dintre mulțumiți și nemulțumiți este însă de doar 1,2 puncte procentuale. În condițiile în care medicii au beneficiat de cea mai mare creștere a veniturilor salariale[2] această evaluare constituie cel mai mare semnal de alarmă asupra echității legii salarizări. Coroborând informațiile cu cele aferente altor cercetări aflate în curs de finalizare[3], considerăm că diferențele mari de venituri salariale dintre salariații care lucrează în diferitele categorii de spitale[4] (determinate în special de variația sporurilor) și existența unor venituri salariale identice în condițiile în care contribuțiile fiecăruia dintre salariați sunt extrem de diferite sunt principalele cauze.
• Restul categoriilor de personal se situează la dreapta graficului, pe zona nemulțumiților.
• Deși au beneficiat în anul 2018 de salariile prevăzute pentru anul 2022, 59,4% dintre asistentele medicale sunt nemulțumite de echitatea legii salarizării; doar 22% sunt situate pe zona celor mulțumiți. Această evaluare negativă este determinată de diferența foarte mare dintre creșterea veniturilor salariale de care au beneficiat medicii și cea de care au beneficiat asistentele medicale și de faptul că creșterea reală a veniturilor este cu mult mai mică decât cea promisă/anunțată oficial.

Analiza situației arată că următoarele măsuri au caracter urgent:

• Creșterea salariilor de bază la nivelul anului 2022 pentru toate categoriile de salariați cel puțin la începutul anului 2020.
• Eliminarea diferențelor de tratament în privința sporurilor între salariații din diferitele unități salariale, în special prin posibilitatea de a așeza între minim și maxim sporurile pentru condițiile de muncă pentru toate categoriile de salariați.
• Raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază actual.
• Reașezarea în ierarhia grilei de salarizare a asistentelor medicale.

     Biroul de presă

[1] Precizăm că avem în curs de finalizare o analiză obiectivă a creșterilor salariale, ce ia în considerare raportarea la inflație și valoarea în euro a veniturilor salariale pe eșantion de profesii.

[2] Această creștere fiind acordată în anul 2018 la nivelul anului 2022.

[3] Pe care le vom publica în perioada imediat următoare.

[4] Problema este accentuată de faptul că se ajunge la situații în care salariații din centrele universitare au în unele cazuri veniturile salariale mult mai mici decât cei din spitalele mici, aflate în diferite colțuri ale țării. În astfel de situații se încalcă în mod flagrant legătura directă care ar trebui să existe dintre complexitatea muncii și nivelul veniturilor salariale.

Anexă – Datele obținute în cadrul cercetării

Distribuția mulțumiți/nemulțumiți în privința salarizării se menține identică în 2019 comparativ cu 2018. Deși ponderea mulțumiților este mai mare decât cea a nemulțumiților, este relevant faptul că doar 50,1% dintre respondenți se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de veniturile depuse în raport cu munca depusă.

Majoritatea medicilor se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de veniturile obținute în timp ce asistentele medicale sunt împărțite în mod aproape egal între mulțumire și nemulțumire față de veniturile obținute. Respondenții aparținând restului categoriilor de personal se situează în marea lor majoritate de parte nemulțumiților.

Jumătate dintre respondenți consideră că legea salarizării nu este etică.

Distribuția aprecierilor este diferită pe categorii de personal:

1. Medicii sunt concentrați mai curând în partea stângă a curbei (pe zona mulțumiților) și au procentul cel mai mari de abțineri de la o judecare tranșantă a echității legii salarizării. Diferența dintre mulțumiți și nemulțumiți este însă de doar 1,2 puncte procentuale. În condițiile în care medicii au beneficiat de cea mai mare creștere a veniturilor salariale, ea fiind acordată în anul 2018 la nivelul anului 2022, această evaluare constituie cel mai mare semnal de alarmă asupra echității legii salarizări. Coroborând informațiile cu cele aferente altor cercetări aflate în curs de finalizare, considerăm că următoarele ipoteze explicative trebuie avute în vedere pentru această situație:
   • Diferențele mari de venituri salariale dintre diferitele categorii de spitale (determinate în special de variația sporurilor), în special în funcție de subordonare. Aceasta este o cauză generală, ce afectează toate categoriile de personal, ponderea ei fiind cu atât mai mare cu cât diferențele înregistrează uneori situații de-a dreptul problematice de tipul: salariații din centrele universitare au în unele cazuri veniturile salariale mult mai mici decât cei din spitalele mici, aflate în diferite colțuri ale țării. În astfel de situații se încalcă în mod flagrant legătura directă care ar trebui să existe dintre complexitatea muncii și nivelul veniturilor salariale.
   • Existența unor venituri salariale identice în condițiile în care contribuțiile fiecăruia dintre salariați sunt extrem de diferite.
   • Faptul că din rândul respondenților fac parte și medici din sectorul privat.
2. Așa cum era de așteptat, restul categoriilor de personal se situează la dreapta graficului, pe zona nemulțumiților.
3. Deși au beneficiat în anul 2018 de salariile prevăzute pentru anul 2022, 58,4% dintre asistentele medicale sunt nemulțumite de echitatea legii salarizării; doar 22% sunt situate pe zona celor mulțumiți. Această evaluare negativă ar putea fi determinată de:
   • diferența foarte mare dintre creșterea veniturilor salariale de care au beneficiat medicii și veniturile salariale de care au beneficiat asistentele medicale;
   • faptul că creșterea reală a veniturilor este cu mult mai mică decât cea estimată.
4. Personalul TESA înregistrează cea mai mare pondere a nemulțumiților.

Având în vedere analizele continue pe care le desfășurăm asupra sistemului de salarizare și modalității de aplicare, considerăm că:

5. Varianta au scăzut poate fi luată în calcul în următoarele situații
   • Angajaților din sistemul privat
   • Erorilor de calcul/interpretare a legii realizate de angajatori în stabilirea salariilor
6. Varianta au rămas la fel este aplicabilă și sectorului public.

Dacă ne raportăm la opinia respondenților, creșterea nominală este semnificativ mai mare decât creșterea ce se raportează la puterea de cumpărare.

Precizări metodologice

Datele prezentate în această secțiune reprezintă opinia salariaților. Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” are în curs de finalizare o analiză obiectivă a creșterilor salariale, ce ia în considerare raportarea la inflație și valoarea în euro a veniturilor salariale pe eșantion de profesii. După finalizare aceasta va fi făcută publică.
Datele prelucrate în prezentul material au fost obținute în cadrul cercetăriiInfluența creșterilor salariale și a calității vieții profesionale asupra tendinței de migrare pentru muncă a profesioniștilor din sănătate. Studiul aferent cercetării generale este în curs de finalizare.Cercetarea are la bază un chestionar de opinie adaptat consultării publice, aplicat în luna mai 2019. Chestionarul s-a adresat tuturor categoriilor de salariați din sănătate, indiferent de forma de proprietate a unității în care-și desfășoară activitatea, invitația de completare fiind transmisă:
a) către 44.000 de lucrători din sectorul sanitar din toate regiunile țării, țintiți prin intermediul adreselor de e-mail (din baza de date a CCDSS). Această variantă de diseminare a chestionarelor apelează la persoane despre care știm cu certitudine că au calitatea de angajați ai sectorului sanitar. Aceste persoane au primit chestionarul pe e-mai împreună cu un cod unic de completare, având posibilitatea de a completa un singur chestionar.
b) Către toți salariații din Sănătate care utilizează rețeaua de socializare Facebook, prin aplicațiile specifice dezvoltate în cadrul acesteia. Au completat chestionarele pe această cale 182 de persoane care s-au declarat salariați din sănătate.
Precizăm că prima variantă (a) de distribuire este cea standard, ea oferind marea majoritatea a răspunsurilor. Varianta b) are predominant rolul de control, permițând totodată completarea limitelor variantei a).
Au răspuns la invitația de a completa chestionarul 1302 de salariați, 882 dintre ei furnizând răspunsuri complete. Chestionarele cu răspunsuri incomplete au fost eliminate din prelucrarea finală, fiind reținute în studiul final un număr de 882 chestionare.
Pentru verificarea variabilității răspunsurilor am efectuat următoarele analize comparative:

7. Distribuția răspunsurilor la primele 20 de întrebări în baza de date cu chestionarele completate integral cu baza de date ce conține toate răspunsurile. Diferențele sunt sub 3%.
8. Distribuția răspunsurilor la chestionarele pentru care invitația de participare a fost transmisă via e-mail vs. chestionarele completate în urma invitației transmise pe FB. Diferențele sunt sub 3%.

Selecția respondenților a fost una aleatorie, în funcție de dorința salariaților de a răspunde invitației de participare la cercetare. Nu am utilizat straturile specifice (în special profesionale) din baza de date (distribuția pe gen, categorie profesională, tipuri de unități etc.).

Analiza datelor obţinute prin intermediul aplicării chestionarelor a fost realizată prin intermediul programului IBM SPSS versiunea 20, fiind realizate atât grafice pentru fiecare întrebare, cât și corelații semnificative între itemii chestionarului.

Cercetarea are la bază un chestionar distribuit și completat online, procedura care asigură garanția corelației respondenți-angajați din sectorul de sănătate constituindu-o trimiterea invitațiilor de completare prin e-mail la salariații din sănătate pe care-i avem în baza noastră de date. Pentru verificare, actualizarea continuă a bazei de date și sporul de diversitate în privința categoriilor profesionale din care fac parte respondenții (a se vedea precizările de mai jos), metoda a fost este dublată de aplicarea chestionarelor via FB, cu rol de martor în distribuția răspunsurilor.
Din punctul de vedere al reprezentativității ambele canale de comunicare prezintă o limită specifică: variabilitatea utilizării acestor mijloace de comunicare în funcție de câteva criterii, cel mai important constituindu-l repartiția pe categorii profesionale. Din această perspectivă, atât baza de date pe care o utilizăm pentru aplicarea chestionarelor prin invitațiile transmise via e-mail cât și cele completate prin invitația distribuită pe FB înregistrează o subreprezentare a altor categorii profesionale decât medicii și asistentele medicale. Cu alte cuvinte, cercetarea este reprezentativă doar pentru categoriile profesionale medici și asistente medicale, pentru restul categoriilor distribuția răspunsurilor având doar caracter informativ.