Propuneri anticorupție înaintate de Solidaritatea Sanitară

Având în vedere dezbaterile publice pe tema „șpăgilor din sănătate” și solicitarea publică adresată de Ministerul Sănătății de implicare a sindicatelor în rezolvarea acestei probleme;

Federația „Solidaritatea Sanitară” publică lista sintetică a propunerilor înaintate anterior Ministerului Sănătății, care ar fi avut/ar avea un impact pozitiv în direcția reducerii amplorii problemelor ce vizează corupția și plățile informale ce afectează sistemul sanitar, dacă Ministerul Sănătății le-ar fi acceptat/le-ar accepta.

Considerăm că înainte de a vorbi despre implicarea sindicatelor în combaterea „șpăgilor din sănătate” trebuie să vedem ce s-a întâmplat cu propunerile deja înaintate de Federația „Solidaritatea Sanitară”, acestea fiind făcute în domeniul limitat de competență pe care organizațiile sindicale îl au în privința combaterii corupției din sănătate.

Propunerea

Efectele vizateCadrul în care Federația „Solidaritatea Sanitară” a înaintat propunereaPoziția Ministerului Sănătății
Introducerea concursului național de ocupare a posturilor pentru medici și asistente medicaleEliminarea cazurilor de angajări pe bază de șpagă la nivelul unităților sanitare, acestea conducând la continua diluare a capacității personalului de asigurarea a unor servicii medicale de calitateNegocierile cu ministrul Sănătății Ministrul Sănătății a fost de acord, ca principiu, cu organizarea acestui concurs doar pentru medici. Până în prezent măsura nu a fost implementată.
Introducerea avertizorului de integritateCrearea cadrului de protecție necesar pentru salariații care sesizează încălcări ale prevederilor legale în unitățiPropunere la Contractul colectiv de muncă[1] (anexă dedicată: Procedura privind protecția avertizorilor de integritate)Angajament inițial că va fi adoptat un Ordin de ministru pe această temă. Nu a fost introdusă
Introducerea sistemului de despăgubire a pacienților pentru prejudiciiAceastă propunere vizează înlocuirea sistemului malpraxis cu un model aplicat deja în mai multe state, centrat pe garantarea unui nivel de calitate a serviciilor medicale pentru toți pacienții. Pacienții cărora le este încălcat acest drept au dreptul la despăgubire. Presiunea pe care o generează acest model pentru creșterea calității serviciilor medicale (și eliminarea oricăror aspecte informale, inclusiv cele legate de plăți) constituie cea mai importantă măsură anticorupție, eliminând atât problemele ce au ca autori unii salariați din sănătate cât și întregul sistem de corupție creat pe tema asigurărilor de malpraxis.Adresa cu pachetul de propuneri/solicitări Solidaritatea Sanitară: https://solidaritatea-sanitara.ro/revendicari-solutii-propuse-de-solidaritatea-sanitara-noii-conduceri-a-ministerului-sanatatii/ (pp. 55- 111)

Prezentarea solicitării în cadrul întâlnirilor comune.

Nicio reacție.
Adoptarea unei Strategii Naționale de Management a Resurselor Umane din SănătateEste principala măsură de combatere a efectelor negative ale angajărilor ce nu au fost făcute pe baze de competență (bazate pe mită). Propunere la Contractul colectiv de muncă (anexă dedicată: Strategia Națională de Management a Resurselor Umane din Sănătate)Reprezentanții Ministerului Sănătății s-au pronunțat în mod repetat împotriva acestei propuneri.
 Crearea Agenției Sectoriale pentru Coordonarea Formării Profesionale Continue și Fondul Unic de Finanțare a Formării Profesionale Continue a Specialiștilor din Sănătate Această măsură ar elimina în primul rând problemele create de finanțarea formării profesionale de firmele de medicamente. Suplimentar, contribuie la stoparea afacerilor desfășurate pe seama salariaților din sănătate, bazate pe obligarea acestora la plata unor cursuri de formare. Propunere la Contractul colectiv de muncăPână în acest moment Ministerul Sănătății nu a acceptat această propunere.
 Introducerea auditului tipului de muncă Măsura limitează angajările la cele necesare pentru interesul unității/public, eliminând cazurile cu inflație de angajări. Propunere la Contractul colectiv de muncă (Metodologia privind constituirea procedurii auditului timpului de muncă) Ministerul Sănătății a acceptat inițial, ca principiu, această propunere, după care a revenit asupra ei
Interzicerea contractarii unor servicii prestate de persoane juridice care să înlocuiască activitatea desfășurată în mod uzual de angajați ai unităților sanitareProtejarea muncii efectuate în baza unui contract individual de muncă, avantajoasă și pentru stat prin încasarea contribuțiilor aferente salariului și pentru a elimina practicile frecvente de încheiere a contractelor de prestări servicii fără licitație.Propunere la Contractul colectiv de muncă (două noi aliniate la art. 102)Ministerul Sănătății nu a acceptat această propunere.
Reforma finanțării sistemului public de sănătate pentru a se asigura servicii medicale la nivelul posibilităților reale și  plata acestor serviciu către spitale la nivelul costurilor de piață ale acestora (incluzând costurile salariale reale)Medicii nu ar mai trimite pacienții să cumpere materiale și medicamente (deoarece spitalele nu le au). Pacienții nu ar mai percepe lipsa de resurse/ resursele limitate a/ale sistemului  ca așteptare a șpăgii din partea personalului. Pacienții nu ar mai fi tentanți să plătească atenții pentru a fi privilegiați din privința accesului la resurse.

Pacienții care nu sunt asigurați ar căpăta acest statut  aplicarea soluțiilor indicate de noi, eliminând astfel tendința de a-și înlătura sentimentul de vinovăție prin sume de bani acordate unora dintre salariați.

Adresa cu pachetul de propuneri/solicitări Solidaritatea Sanitară: https://solidaritatea-sanitara.ro/revendicari-solutii-propuse-de-solidaritatea-sanitara-noii-conduceri-a-ministerului-sanatatii/

 

Prezentarea solicitării în cadrul discuțiilor comune.

Guvernul nu are în vedere o astfel de abordare.

 

Singura concesie obținută (insuficientă, raportat la amploarea problemelor): finanțarea creșterilor salariale prin intermediul unor anexe la contractele pe care spitalele le încheie cu CNASS.

 

Gravitatea problemei este de actualitate.

 

Această analiză sintetică conduce la următoarele concluzii:

  1. Nu poți lega picioarele unei persoane și apoi s-o acuzi că nu aleargă! Cu alte cuvinte, Federația „Solidaritatea Sanitară” nu poate fi acuzată de lipsă de implicare (în limitele competenței) în problema corupției în condițiile în care se refuză aplicarea propunerile noastre ce ar contribui la reducerea corupției.
  2. În condițiile în care atât existența acestor propuneri cât și refuzul implementării lor sunt dovedite, este evident că invitarea noastră oficială la rezolvarea problemei „șpăgilor din sănătate” este unor pur formală, guvernanții nefiind interesați de propunerile noastre.
  3. Având în vedere cele amintite la punctele anterioare, este evident că promovarea discuțiilor despre „șpaga din sănătate” în contextul negocierilor pentru corectarea aberațiilor din salarizarea angajaților are ca singur scop încercarea de a înlocui discuțiile publice despre efectele negative ale OUG 114/2018 (și ale legii salarizării) cu tema șpăgilor.
  4. Încercarea de abatere a atenției opiniei publice de la problemele legii salarizării, cu care se confruntă marea majoritate a angajaților din sănătate, la problemele legate de plățile informale, ce caracterizează o minoritate a salariaților, constituie doar o manipulare politică, între cele două probleme lipsind legătura de cauzalitate pe care încearcă s-o sugereze guvernanții. Presupunând că Guvernul ar reuși rezolvarea problemei „șpăgilor din sănătate”,[2] problemele generate de legea salarizării și de OUG 114/2018 ar rămâne neschimbate.

Considerăm că reprezentanții Guvernului nu trebuie să vorbească lacrimogen despre șpagă, ci să aplice măsuri de reformă care au ca efect reducerea acestui fenomen. De asemenea, credem că nu măsurile anti-șpagă vor determina dispariția plăților informale, ci reforma sistemului sanitar care să anuleze contextele care determină astfel de situații, propunerile noastre fiind centrate pe o astfel de abordare.

Comitetul Director

 

[1] Toate propunerile făcute de Federația „Solidaritatea Sanitară” la contractul colectiv de muncă amintite în acest comunicat pot fi găsite aici: https://solidaritatea-sanitara.ro/ccm/

[2] În condițiile în care atitudinea generală a Guvernului este îndreptată mai curând împotriva celor care au ca misiune sancționarea corupției, această presupunere nu este sugerată de realitate ca fiind întemieată.




etichete
Juridic: 153/2017 Insituție: Ministerul Sănătății

Lasă un răspuns